Cuvântul „inovație” pare că s-a bagatelizat în ultima vreme, fiind folosit excesiv și, uneori, incorect, în dialogurile publice din spațiul autohton. Orice idee diferită, nouă, capătă cu ușurință ștampila de „inovație”, ceea ce face dificilă o identificare corectă a acestora. Conform DEX, „inovația” definește o rezolvare a unei probleme de tehnică sau de organizare a muncii cu scopul îmbunătățirii (productivității) muncii, perfecționării tehnice etc.
Fie că vorbim de lipsa de focus a autorităților, de înțelegerea precară a conceptului sau de un status-quo neprovocat, România se află la coada Uniunii Europene când vine vorba de inovație. Ultimul raport EIS (European Innovation Scoreboard)[1] din 2022 plasează România în grupul țărilor cu „inovație emergentă”, alături de Bulgaria, Letonia, Slovacia sau Croația.
Situația nu este atât de deprimantă, existând semnale pozitive din mediul privat, prin trendul crescător al numărului de inovații, dar și din partea autorităților, prin realizarea unei Strategii Naționale de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă [2](SNCSI).
În iulie 2020, Ministerul român al Educației și Cercetării a solicitat sprijinul Comisiei Europene pentru o revizuire independentă a sistemului de cercetare și inovare (R&I) din România. Concluzia acestui raport nu a fost una surprinzătoare. Sistemul românesc de cercetare și inovare are performanțe slabe în raport cu potențialul țării și al altor țări europene, în ciuda existenței unor „ași în mânecă”, care semnalează oportunități în viitor pentru țara noastră.[3]
Unde suntem, concret, astăzi, când vorbim de inovație în administrația publică? Destul de departe. Partea pozitivă, însă, este că încep să apară exemplele bune, chiar dacă puține ca număr, în special în zona administrațiilor locale (primării, consilii județene). Fie că vorbim de Oradea, Cluj-Napoca, Ciugud sau Beclean (acestea fiind exemplele care îmi vin acum în minte), se observă o altă atitudine față de nevoia de dezvoltare și îmbunătățire a calității vieții. O atitudine nouă, orientată către utilizarea inteligentă a fondurilor europene pentru soluționarea nevoilor de bază ale comunităților, dar și pentru ceva în plus. Acest „ceva în plus” merge către inovație, către conceptul de smart-city și economie circulară, către soluții inovatoare care au ca scop final îmbunătățirea calității vieții.
Știu, veți spune: «Ce inovație, când noi stăm iarna în frig, drumurile sunt pline de gropi și praf, iar parcarea costă o avere?». Și este corectă această perspectivă, ea fiind prioritară pentru dezvoltarea calității vieții. Aici intervine conceptul de strategii disruptive, concept pe care îl regăsim în mediul privat. Cât timp noi știm să rezolvăm o problemă într-un singur fel, întotdeauna ne vom limita la acele cunoștințe, blocând de cele mai multe ori ideile inovatoare, care ne-ar putea oferi solutii alternative, uneori mai ieftine decât cele tradiționale.
Privirea periferică, înțelegerea foarte bună a problemelor comunității, gândirea divergentă, inspirația din alte medii, provocarea stării de fapt, toate acestea ar trebui „prinse” într-o rutină organizată, la nivel de consilii județene sau primării.
În raportul Uniunii Europene menționat anterior, este recomandată o mai bună structurare a inițiativelor instituționale, o organizare mai clară a acestora, astfel încât să fie micșorată distanța de la „hârtie” la implementare[4]. Există, în acest moment, o serie de organisme consultative la nivelul ministerelor, cum ar fi Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare şi Inovare (CCCDI), Consiliul Național al Cercetării Științifice sau Consiliul Național pentru Transfer Tehnologic și Inovare. Este bine că ele există, însă sunt necesare acțiuni concrete, în teren, și mai puțină birocrație neproductivă.
În țări precum Statele Unite[5] sau Marea Britanie[6], există un concept singular intitulat „consiliul de inovație”, concept pe care îl consider extrem de util și pentru România. Acest Consiliu reunește specialiști din diferite domenii – atât din spațiul privat, cât și din cel public- și analizează oportunitățile de inovare, promovează cultura inovatoare, demontează barierele care blochează inovația și caută soluții alternative pentru problemele actuale sau viitoare ale comunității.
Un astfel de Consiliu poate iniția o strategie disruptive, o strategie care să provoace starea de fapt, care să caute soluții noi pentru probleme vechi și idei inovatoare pentru viitor. Consiliul de Inovație ar trebui să aibă o recurență și să fie aproape de administrațiile locale, să le inspire și să le ajute în integrarea unei abordări orientate către inovație. Ar trebui să provoace gândirea de tipul „așa facem dintotdeauna” și să ofere idei și soluții concrete pentru problemele comunității.
Acesta este cel mai bun moment să începem să inovăm organizat la nivelul administrației publice.
„Orizont Europa”[7] este principalul program de finanțare al UE pentru cercetare și inovare, iar România are trei orașe acceptate: București, Cluj-Napoca și Suceava. Modul în care aceste orașe ar putea accesa inovația ar putea constitui un exemplu pentru alte orașe din România.
Andrei Dumitrașcu are o experiență de peste 15 ani în corporații și business-uri antreprenoriale. Absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea Economie Generală (2001-2005), Andrei Dumitraşcu a urmat un Master la Universitatea Paris XII Val de Marne, având specialitatea Dezvoltarea şi Administrarea Companiei (2008-2009) și a finalizat un modul la Universitatea Harvard Business School, cu tema „Disruptive Strategy”. A publicat cărți pentru copii, un volum de poezii și a fost gazda unui podcast pe teme de parenting, iar în 2022 a fondat compania „Get Disruptive”.
[1]https://research-and-innovation.ec.europa.eu/statistics/performance-indicators/european-innovation-scoreboard_en
[2]https://www.poc.research.gov.ro/uploads/2021-2027/conditie-favorizanta/sncisi_19-iulie.pdf
[3]https://ec.europa.eu/research-and-innovation/en/statistics/policy-support-facility/psf-country/psf-country-review-romanian-research-and-innovation-ri-system
[4]https://ec.europa.eu/research-and-innovation/en/statistics/policy-support-facility/psf-country/psf-country-review-romanian-research-and-innovation-ri-system, p.22-26
[5]https://ourpublicservice.org/our-solutions/leadership-and-collaboration/networks/federal-innovation-council/
[6] https://www.ukri.org/about-us/innovate-uk/how-we-are-governed/
[7]https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/find-funding/eu-funding-programmes/horizon-europe_ro
