Aceasta a fost întrebarea care a apărut în mintea mea, citind cartea „Industriile viitorului” de Alec Ross[1]. Mai exact, capitolul în care vorbește despre secvențierea genomului uman. Nu voi dezbate aici perspectiva medicală, ci impactul social pe care o astfel de inovație ar putea (deși deja devine certitudine) să o aibă asupra speranței de viață a omenirii.
Însă până la secvențierea genomului, să ne uităm puțin la care sunt factorii care ar putea determina un răspuns la întrebarea mea.
-
Nivelul de educație
Conform ultimului raport al Comisiei Europene referitor la situația sănătății din România[2], suntem printre țările cu cea mai scăzută speranță de viață la nivel european, iar la nivel de cheltuieli pentru sănătate avem al doilea cel mai scăzut nivel din Europa (ca pondere pe cap de locuitor). Bolile cardiovasculare sunt principalele cauze ale mortalității, în timp ce cancerul pulmonar este cea mai frecventă cauză de decese provocate de cancer.
Mai mult, în ultimii ani a crescut rata mortalității cauzată de cancer, în special pentru cancerul pulmonar, dar și cel colorectal. Dacă vorbim de prevenție, „rata mortalității evitabile prin prevenție și cea a mortalității prin cauze tratabile sunt foarte ridicate.
Rata mortalității evitabile prin prevenție a fost a treia cea mai ridicată din UE în 2018, ceea ce indică necesitatea de a îmbunătăți promovarea sănătății și prevenția bolilor”.
Citind aceste informații, am putea răspunde la întrebarea din titlu cel mult cu „probabil”. Căci nu avem puternic imprimată teoria prevenției, a acțiunii premergătoare unui eveniment nefast care ni s-ar putea întâmpla (iar povestea cu drobul de sare nu se califică ca prevenție, pentru că nu există acțiune de prevenire, ci doar de observare). Acest lucu este mai des întâlnit în cadrul țărilor în curs de dezvoltare, acolo unde educația încă își caută rolul meritat printre prioritățile de țară. Și aici, însă, inovația ne-ar putea ajuta.
-
Costul inovației
Dezvoltarea extrem de accelerată a tehnologiei la nivel mondial a dus la apariția unor inovații disruptive în domenii consacrate (medicină, turism, retail, transport urban, entertainement etc). De ce disruptive? Pentru că au făcut mai mult decât doar să îmbunătățească un produs sau un serviciu deja existente. Au reușit să utilizeze tehnologia pentru a rezolva probleme concrete pe care oamenii le au, într-o manieră nouă, simplă și ușor de accesat de către o mare masă de utilizatori. În plus, au reușit să scaleze aceste produse sau servicii într-un timp destul de scurt, cu un cost din ce în ce mai mic, cum spunea și Moore în celebra lui lege[3].
Cercetarea genomică își are originile în secolul al XIX-lea, atunci când Gregor Mendel, supranumit și „părintele geneticii”, vorbea pentru prima dată de ideea eredității genelor. 135 de ani mai târziu, în anul 2000, Bill Clinton anunța finalizarea primei „schițe” a genomului uman, iar în 2013 „volumul afacerilor de pe piața genomicii era estimat la 11 miliarde de dolari”[4].
Dacă, în urmă cu zeci ani, costul pentru secvențierea genomului era în jur de 10.000 de dolari, iar în urmă cu câțiva ani acesta ajunsese la 1.000 de dolari, astăzi acest cost ajunge la doar 200 de dolari. Sumele exorbitante alocate cercetării și dezvoltării au condus la accelerarea procesului de inovație si optimizarea costurilor acestei analize. Dar de ce există un interes atât de mare pentru acest subiect?
-
Impactul asupra vieții
„Desfacerea” celor trei miliarde de perechi de bază care alcătuiesc ADN-ul uman poate oferi informații prețioase despre celulele „bolnave” prezente în corpul nostru, cum ar fi modalitatea și motivul pentru care acestea se înmulțesc. Secvențierea genomică „le va putea spune oamenilor la ce riscuri sunt expuși, spre exemplu predispunerea pentru o boală de inimă sau cancer.”[5]
Teribila boală care a cauzat decesul a 10 milioane de oameni în 2020[6] ar putea fi, pentru prima dată, învinsă, prin detectarea din timp a celulelor canceroase și tratementul țintit. Este greu de imaginat, însă că aceste lucruri deja se întâmplă, iar impactul este unul major. Pe lângă creșterea speranței de viață, vorbim de îmbunătățirea calității acesteia.
Accesul la astfel de inovații pare să fie din ce în ce mai aproape, iar costul nu este unul deloc ridicat pentru informațiile pe care le oferă. Vom putea afla din timp dacă avem predispoziții genetice sau ce tipologii comportamentale avem dar, cel mai important, ce boli ne pândesc.
Și mă întorc la întrebarea inițială. Dacă ai știi din timp că ești predispus la o boală, ți-ai schima stilul de viață? Ai mânca diferit, ai face mai mult sport, ai avea mai multă grijă de mintea și de corpul tău? Vă las cu această întrebare în minte și vă invit la reflecție.
Andrei Dumitrașcu are o experiență de peste 15 ani în corporații și business-uri antreprenoriale. Absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea Economie Generală (2001-2005), Andrei Dumitraşcu a urmat un Master la Universitatea Paris XII Val de Marne, având specialitatea Dezvoltarea şi Administrarea Companiei (2008-2009) și a finalizat un modul la Universitatea Harvard Business School, cu tema „Disruptive Strategy”. A publicat cărți pentru copii, un volum de poezii și a fost gazda unui podcast pe teme de parenting, iar în 2022 a fondat compania „Get Disruptive”.
[1] Alec Ross, Industriile viitorului, Editura Corint, 2020
[2] https://health.ec.europa.eu/system/files/2022-01/2021_chp_romania_romanian.pdf
[3] https://www.investopedia.com/terms/m/mooreslaw.asp
[4] Alec Ross, Industriile viitorului, Editura Corint, 2020, p.70
[5] Alec Ross, Industriile viitorului, Editura Corint, 2020, p.79
[6] https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/cancer
