Suntem la începutul unui nou an și ne întrebăm oare despre ce vom discuta peste 12 luni? Care au fost evenimentele care au schimbat una sau mai multe paradigme în 2023 printr-un eveniment disruptive și ne-au impactat viețile direct sau indirect?
Am googălit ce spun și alții referitor la trendurile disruptive din 2023, am adăugat viziunea mea și iată ce a ieșit:
1. Forța de muncă: om vs inteligență artificială
Au existat o serie de cercetări realizate pe piața muncii în 2022 care au arătat fragilitatea în creștere a acestui segment, afectat de sindromul de burnout, de fenomenul denumit „Marea Demisie”, de scăderea competențelor sau de anxietatea post-pandemie. Un studiu recent publicat de Microsoft arăta că 43% din angajați luau în considerare să demisioneze de la locul actual de muncă în 2023 din cauza sindromului burnout, în timp ce un studiu al PwC puncta că 71% vor prioritiza beneficiile salariale în alegerea unui nou loc de muncă.
Pe de o parte, angajatorii au provocări în a-și păstra angajații motivați, în implementarea sistemelor de muncă hibrid precum și în recrutarea de noi talente, toate acestea având impact în creșterea profitabilă a business-urilor sau chiar în menținerea lor în viață. Mai mult, analfabetismul digital impactează rata șomajului, dezvoltarea inovațiilor și nivelul de trai. De cealaltă parte, angajații își doresc să lucreze în sistem hibrid, vor salarii mai mari (având în vedere și creșterea galopantă a inflației la nivel global) și mult mai puțină responsabilitate. Cererea pare că nu se mai întâlnește cu oferta.
În aceste condiții, nu este de mirare că inteligența artificială va cunoaște o creștere accelerată, posibil chiar un punct de inflexiune începând cu 2023. Jucătorii mari deja au anunțat astfel de decizii în anumite zone ale activității lor, unul din aceștia fiind gigantul Amazon. Când vorbim de inteligență artificială, vorbim și de procese, respectiv de RPA (Robotic Processing Automation). Un raport al Intelligent Automation Network menționa că în 2023 aproximativ 54% din companii vor investi în RPA, un rol important în accesibilizarea acestei automatizări având-o și UiPath.
2. O nouă și diferită „cursă a înarmării”
Avem, în momentul de față, aproximativ 110 conflicte armate la nivel global, incluzând aici și războiul din Ucraina. Acesta din urmă a șocat prin agresivitate dar și prin imensa utilizare de armament, mai mult sau mai puțin convențional. Tancuri, rachete, avioane, sisteme de apărare anti-aeriene, elicoptere, dar și drone și rachete antitanc pe care le poți ține într-o mână, toate sunt în continuare utilizate și distruse în fiecare zi.
Stocurile de armament convențional au scăzut considerabil în 2022, concomitent cu creșterea îngrijorării din partea țărilor europene, și nu numai, în ceea ce privește securitatea națională. Asta a condus la alocarea unor bugete impresionante pentru refacerea acestor stocuri de armament, dar și pentru bugetele de apărare din 2023. Spre exemplu, Japonia a decis majorarea bugetului de apărare a țării cu 26% față de 2022, dat fiind, ceea ce Prim-Ministrul nipon a numit, „cel mai sever și complex mediu de securitate de la al Doilea Război Mondial.” NATO a stabilit o creștere a bugetului militar pentru 2023 de 26%, în timp ce România a mărit bugetul de apărare cu 48%.
Primele 5 locuri în producția de armament la nivel mondial sunt deținute de companii din Statele Unite, urmate de Marea Britanie și China. Este evident cine vor fi principalii beneficiari ai acestor bugete de apărare impresionante din 2023, întrebarea fiind către ce tipuri de armament se vor duce. Este un moment ideal pentru inovare, având aceste sume uriașe la îndemână.
În ultimii 6 ani, armata SUA a crescut bugetul alocat roboticii cu peste 350 de milioane de dolari, în timp ce se estimează că piața roboților destinați armatei va ajunge la 24 de miliarde de dolari în 2025.
Fie că vorbim de roboți militari, tehnologie hipersonică, securitate cibernetică, armament printat 3D sau arme cu energie direcționată, vorbim de inovație într-o altfel de „cursă a înarmării”.
Citește și: Nevoia de strategii disruptive în administrația publică
3. La vremuri noi, o vreme nouă
La nivel personal, în 2022, am simțit schimbarea vremii față de ce eram eu obișnuit, prin modificările bruște de temperatură, inversiunile termice sau cele 12 grade din ziua de Crăciun. La nivel global, 2022 a fost un an cu multe dezastre provocate de vremea extremă. Inundațiile din Pakistan, Italia și China, seceta din Europa și China sau viscolul secolului din SUA au continuat seria catastrofelor provocate de schimarea vremii din ultimii ani.
Sună cinic, însă pare că începem să ne obișnuim cu astfel de fenomene extreme. În urma acestor fenomene, însă, rămân comunități întregi afectate, orașe distruse și vieți dispărute. Severitatea fenomenelor va crește, iar din ce în ce mai multe evenimente extreme vor perturba atât comunități locale, cât și economii regionale.
2023 se estimează a fi unul dintre cei mai călduroși ani din istorie. Asta înseamnă un nou impact asupra modificărilor climatice. Secetă, foamete, furtuni, cam tot ce auzim în ultimii ani și nu pare să ne mai șocheze atât de tare. Ar trebui, însă. Pentru că ce vedem astăzi la televizor, mâine putem trăi chiar noi.
Andrei Dumitrașcu are o experiență de peste 15 ani în corporații și business-uri antreprenoriale. Absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea Economie Generală (2001-2005), Andrei Dumitraşcu a urmat un Master la Universitatea Paris XII Val de Marne, având specialitatea Dezvoltarea şi Administrarea Companiei (2008-2009) și a finalizat un modul la Universitatea Harvard Business School, cu tema „Disruptive Strategy”. A publicat cărți pentru copii, un volum de poezii și a fost gazda unui podcast pe teme de parenting, iar în 2022 a fondat compania „Get Disruptive”.
