Trăim de ceva timp o perioadă de instabilitate și nesiguranță cu care lumea nu s-a mai confruntat de multă vreme. Invazia Ucrainei de către Rusia a readus războiul în Europa atunci când nimeni nu mai credea că acest lucru ar mai fi posibil după al Doilea Război Mondial.
Riscul escalării nucleare este la un nivel pe care lumea nu l-a mai cunoscut de la începutul anilor ’60 și ultima dată când au fost aplicate sancțiuni atât cuprinzătoare unui stat, precum cele impuse Rusiei astăzi, a fost în 1930. O parte din populația lumii a luat contact cu situațiile menționate mai sus doar în filme sau cărți. Prin urmare, dincolo de impactul socio-economic, actuala situație are un impact psihologic și emoțional mare.
Creșterea abruptă a prețurilor la alimente și energie au alimentat inflația care în multe țări a atins cote întâlnite doar în anii ’80. Aparent, în anul 2022 s-a năruit o întreagă paradigmă bazată pe principii care păreau solide până acum ceva timp: granițe care nu pot fi schimbate cu forța, inexistența amenințării nucleare, inflație scăzută, energie ieftină disponibilă oricând, arată The Economist.
Citește și: Ioan Stanomir: Dacă Rusia câștigă, Europa de Est poate fi folosită ca monedă de schimb
Toți acești factori au creat agitație și neliniște. Cel mai mare „deranj” are loc pe scena geopolitică. Dominația geopolitică americană instalată după cel de al Doilea Război Mondial este puternic contestată. Rusia face acest lucru fățiș, iar relațiile sino-americane se degradează constant. Răspunsul colectiv pe care Statele Unite și Uniunea Europeană l-au dat Rusiei în urma agresiunii asupra Ucrainei a reîntărit ideea de unitate a Vestului, însă a mărit clivajul dintre Vest și restul țărilor care nu se identifică în constructul vestic.
Sunt multe țări care resping, mai vocal sau nu, sancțiunile impuse Rusiei. China contestă principiile și valorile care stau la baza societăților vestice. Acest lucru contribuie la procesul de decuplare a celor două cele mai puternice economii ale lumii (cea americană și cea chineză), un proces început înainte de pandemie. Pe fondul acestei tensiuni în creștere, discuțiile legate de o eventuală invazie a Taiwanului de către China sunt un alt punct de presiune geopolitică.
Războiul din Ucraina a provocat mai multe șocuri structurale. Sistemul energetic global se redefinește cu o viteză extraordinară. Posibilitatea redusă a Ucrainei de a exporta produse agricole a avut un impact major asupra politicilor care țin de siguranța alimentară. Pentru multe țări care sunt departe de zona de conflict, consecința directă a războiului a fost scăderea ofertei sau lipsa anumitor alimente sau lipsa fertilizatorilor, ambele fiind lipsuri care pun presiune pe asigurarea hranei de bază.
Decizia lui Putin de a folosi exporturile de gaze naturale ca levier împotriva țărilor care susțin sancțiunile împotriva Rusiei a scos la iveală vulnerabilitatea sistemului industrial european, clădit pe principiul conform căruia gazul ieftin din Rusia va fi mereu disponibil. Guvernele europene au fost nevoite să cheltuiască bugete impresionante pentru a subvenționa prețurile gazelor pentru consumatori și să găsească peste noapte noi parteneri de la care să cumpere energie.
În același timp, guvernele au trebuit să mențină un echilibru între politicile de mediu axate pe încurajarea energiei „verzi” și urgența asigurării energie relativ ieftine, dar care are la bază materie primă mult mai poluantă. Contextul energetic devine și mai provocator pe măsură ce efectele schimbărilor climatice au devenit foarte vizibile, cu impact mare asupra societății.
Creșterea prețurilor la energie a condus la instabilitate macroeconomică. Pe fondul stimulilor economici acordați în perioada pandemică, prețurile la începutul lui 2022 erau în creștere. Această tendință inflaționistă a fost potențată de creșterea abruptă a prețurilor la alimente și energie, astfel că inflația a devenit dintr-o tendință o problemă globală. Băncile centrale au reacționat luând cele mai rapide și susținute măsuri de combatere a inflației din ultimele patru decenii. Chiar dacă inflația este încă mare, tendința pentru anul 2023 este una de stabilizare.
Ce se va întâmpla în 2023 depinde de evoluția factorilor menționați (geopolitic, energetic și economic) și de modul în care se vor impacta reciproc. Pe termen scurt, marea majoritate a țărilor vor fi afectate de recesiune, lucru care în anumite zone va exacerba riscurile geopolitice. Multe economii europene sunt aproape de a intra în recesiune, iar ratele mari de dobândă monetară care au rolul de a scădea inflația vor afecta negativ consumul și șomajul.
Un eventual val de ger abătut asupra Europei ar duce la creșterea bruscă a prețului la energie și la posibilitatea întreruperii alimentării cu energie. Până acum consumatorii europeni au fost protejați de șocurile prețurilor prin subsidii susținute de către guverne. Sunt însă cazuri, precum cel al Marii Britanii, unde efectele Brexit-ului combinate cu politica fiscală a cabinetului Truss au condus la situația în care vor trebui aplicate măsuri fiscale dure.
Cel mai mare risc geopolitic vine din exploatarea de către Vladimir Putin a slăbiciunilor statelor europene. Aparent, Rusia exersează acest lucru în Ucraina, unde distruge sistematic infrastructura energetică. Până acum, încercarea lui Putin de a distruge solidaritatea susținerii Ucrainei nu a avut efectele scontate de Kremlin. Dar Putin mai are la îndemână instrumente prin care poate impacta negativ (și mai tare) țările europene. Oprirea totală a livrărilor de gaz către Europa ar avea un impact politic mai mic decât folosirea armelor nucleare tactice, dar un impact social enorm asupra Europei.
În 2022 China a făcut câteva greșeli economice în politica internă: politica zero Covid și inabilitatea de a adresa corect ampla criză imobiliară. Impactul acestor greșeli va fi vizibil și în 2023. Această situație poate să creeze un risc geopolitic. Pentru a deturna atenția de la problemele economice, Xi Jinping a întărit retorica naționalistă, agresivă. În acest context, Taiwanul este la îndemână pentru a distrage atenția de la problemele interne.
Economia americană este într-o situație mult mai bună comparativ cu economia europeană sau chineză. Chiar dacă economia americană va intra în recesiune, piața muncii din Statele Unite este solidă, depozitele monetare ale populației sunt mari, iar acest lucru va atenua efectele recesiunii. Chiar dacă prețurile în creștere ale petrolului vor susține creșterea inflației, cu impact direct asupra popularității guvernului, Statele Unite sunt un mare producător de energie și, prin urmare, va beneficia de creșterea prețurilor la energie.
În mod paradoxal, o economie americană puternică în 2023 va aduce probleme economiilor globale. Creșterea dobânzilor la dolar pentru a ține în frâu inflația va face dolarul mai puternic, iar celelalte bănci centrale vor trebui să țină pasul prin creșteri de dobândă monetară. În plan intern, provocările vin din instabilitatea legislativă care ar putea să apară în urma fragmentării deciziilor politice.
Anul 2023 are multe premise pentru a fi un an cu multe provocări. Dar fiecare criză aduce cu sine și oportunități. Țările din zona Golfului Persic vor cunoaște creșteri economice datorate nu doar creșterii prețurilor la petrol și gaze, ci și din creșterea rolului lor de antreprize financiare. India, care va deveni cea mai populată țară din lume, se va dezvolta considerabil, susținută de importurile ieftine de petrol și gaze din Rusia și de relocarea unor facilități de producție din China în India. Economiile emergente sunt mai bine poziționate față de precedentele recesiuni globale.
Creșterea prețurilor la energie a intensificat discuțiile și acțiunile legate de tranziția la energia verde. Acest subiect va fi privit cu realismul impus de situația actuală a aprovizionării cu energie ieftina produsă de combustibili fosili, în special in privința gazului care este privit ca o soluție de tranziție acceptabilă către producția de energie verde. Scopul final este de a avea un sistem energetic divers, sigur și fără impact asupra mediului.
Impactul geopolitic pe teren lung al evenimentelor din 2022 este greu de prevăzut. Indiferent de cum va arăta situația pe câmpul de luptă, este clar ca Putin a eșuat în a nega dreptul la existență al Ucrainei. Ucraina va fi o țară orientată spre Occident, cu o armată călită pe câmpul de luptă. Chiar dacă este în afara NATO, Ucraina a schimbat calculele privind securitatea în Europa de Est. Succesul Ucrainei este o lecție pentru alți conducători care se gândesc să folosească agresiunea in scopuri politice și economice.
În același timp, refuzul economiilor emergente de a se alătura sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei sugerează că atracția pentru standarde și principii democratice nu este universală. Putem conchide că la începutul anului 2023 ordinea postbelică nu este moartă, doar se transformă.
Citește și: Europa: reflecții asupra stării Uniunii
