România pare condamnată la stagflație în 2023, ceea ce ar însemna o inflație mare în combinație cu o creștere economică mică sau nulă. Acesta este avertismentul economiștilor consultați de SunMedia, care avertizează că statul nu și-a făcut bine temele și a luat o serie de decizii greșite.
Oficialii Băncii Mondiale și cei ai FMI anunță un an 2023 dificil la nivel mondial, sub semnul recesiunii. Statele Unite, China și Uniunea Europeană ar urma să fie cele mai afectate, cu mențiunea că economia Marii Britanii se află deja într-un picaj nemaiîntâlnit din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.
Citește și: Va putea fi evitată recesiunea globală în 2023?
În acest context, dată fiind și interconectarea dintre economii, România nu va putea evita turbulențele economice, cu atât mai mult cu cât economia sa este dependentă de economiile europene. Analistul economic Adrian Negrescu și economistul Radu Nechita, profesor de macroeconomie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, anunță că ne așteaptă vremuri tulburi.
În opinia lui Adrian Negrescu (foto stânga), România se află deja în cel mai prost scenariu. Asta, spune el, înseamnă că România a intrat deja în stagflație, situația economică în care rata inflației este mare, creșterea economică este mică sau nulă, iar rata șomajului este crescută.
„România se află în stagflație în momentul de față, pentru că producția industrială stagnează, iar prețurile continuă să crească. Este cel mai prost scenariu în care se putea afla economia României”, avertizează analistul economic Adrian Negrescu, într-un interviu pe SunMedia.
Expertul vorbește despre greșelile guvernanților, iar cea mai mare eroare este, poate, creșterea taxelor într-o perioadă caracterizată de incertitudine economică.
Suntem singurii care am crescut taxele în 2022
De altfel, mai arată Negrescu, România e singura țară care a luat astfel de măsuri începând cu 2022. Acest lucru ar putea duce la recesiune economică, pentru că va împovăra și mai mult companiile private și populația.
„România e singură țară care crește taxele în această perioadă. Economia și firmele private sunt supuse unei presiuni uriașe.
Probabil, vom fi într-o recesiune tehnică în 2023, mascată însă de creșterea inflației. Statul se va lăuda că va aduna mai mulți bani la buget.
Poate că, din punct de vedere statistic, produsul intern brut se va află pe plus, din prisma creșterilor de prețuri, dar în economia reală criza s-a accentuat și este posibil să vedem falimente și insolvențe pe bandă rulantă”, mai susține analistul.
Citește și: Energie mai ieftină și mai curată printr-o inovație de inflexiune
În plus, statul nu a fost capabil să ia măsuri menite să coboare inflația și să asigure prețuri decente la energie pentru companii și pentru populație. Adrian Negrescu vorbește și de „dezmățul bugetar”, care echivalează cu cheltuieli, altfel, evitabile.
„Polonia, o țară cu o populație dublă ca a noastră, are 800.000 de bugetari. Noi avem 1.200.000.
Numai din această perspectivă, lucrurile ar trebui să funcționeze pe o strategie de reformă profundă în economie. Noi vorbim de reorganizarea administrativă a acestei țări de ani de zile fără să se întâmple nimic”, conchide Negrescu.
„Criza e aici”
La rândul său, Radu Nechita (foto dreapta) spune că inevitabilul s-a produs. În opinia sa, România se află deja în criză, însă nu este vorba despre o simplă criză. „Nu așteptați criza, ea deja e aici”, spune profesorul de la UBB. „Acum, se suprapun mai multe crize. E vorba de o criză monetară, o criză energetică și o criza politică, la nivel mondial. Dar noi suntem mai vulnerabili decât alții”, mai arată specialistul.
Într-o analiză succintă, Radu Nechita subliniază principalele cauze care au dus aici.
„În România este o suprapunere de cauze, și în Uniunea Europeană, și la nivel mondial este o suprapunere de cauze. Treapta întâi a acestor creșteri de prețuri ar fi potopul monetar care a început chiar dinainte de pandemie.
Au urmat măsurile, cele mai multe greșite, din timpul pandemiei, când economiile au fost forțate să se închidă. Povara aceasta a politicilor de combatere a pandemiei, pentru că asta este formulă corectă, nu pandemia a făcut asta, ci politicile de combatere sau de prevenire a pandemiei, au lovit serios economiile la nivel mondial.
Ulterior, pe acest fond, a venit catastrofa geostrategică, inițiativa lui Putin, pokerul de a cuceri Ucraina în trei zile, cum a crezut că «rejoacă meciul» din 2014”, mai arată profesorul.
Unde greșesc Guvernul și Banca Națională a României
În plus, statele nu au luat la timp măsuri pentru a tempera inflația cauzată de deciziile greșite luate tot de ele. Pe de altă parte, România se confruntă și cu o altă problemă. Deși are o monedă stabilă, datoria țării crește de la an la an, iar deficitul de cont curent ajunge la cote îngrijorătoare. Pe lângă Guvernul României, vina ar purta-o și Banca Națională, care nu a dat dovadă de fermitate și a cedat presiunilor politice, susține profesorul clujean.
„Ca să se tempereze inflația, este nevoie că Banca Națională să nu mai răspundă pozitiv solicitărilor guvernului de a finanța împrumuturi. Ori acest lucru este greu de realizat, în condițiile în care unii guvernatori vor să rămână în funcție, iar alții vor să fie iubiți de către parlamentarii partidelor dominante.
Astfel, tentația este de a te acomoda cu guvernul mai degrabă decât de a apăra interesele utilizatorului de moneda, pentru că funcția ta depinde, în ultima instanță, de Parlamentul României. Deci independența Băncii Naționale este statutară, pare că totul e în regulă, dar politica BNR a fost mai rezonabilă decât a guvernului ca regulă generală”, mai spune Nechita.
Pentru a atinge țintele de inflație, autoritățile ar trebui să treacă la măsuri ferme. Fără o politică monetară, România nu va depăși inflația catastrofală, în pofida proiecțiilor și a anunțurilor optimiste.
„Primul pas e politică monetară: nu mai tipări bani!
Văd că angajamentul de țintire a inflației a fost mereu depășit, totdeauna BNR anunța o anumită rată a inflației și apoi se constata că a fost depășită, rata dobânzii de refinanțare era, oricum, sub rată inflației. În ultimă instanță, datoria publică făcută de Guvernul României este transformată în masă monetară și, atunci, ne mirăm că cresc prețurile”, adaugă profesorul.
Energia nucleară, cea mai bună soluție împotriva crizei energetice
La toate acestea se adaugă și eterna poveste a inconsecvenței și a modificărilor peste noapte a codului fiscal, care dau peste cap inclusiv IMM-urile, care ar trebui să reprezinte coloana vertebrală a economiei. „Avem o incontinență legislativă absolut incontrolabilă”, acuză Nechita.
Pe de altă parte, criza energetică și-a pus amprenta serios asupra inflației și i-a adăugat câteva puncte procentuale.
„În primul rând, inflația la nivel european a fost dată de creșterea masei monetare în aproape toate băncile centrale din lume, dar într-un ritm mult mai mic în Elveția. Deci, cei care spun că creșterile de preț sunt inevitabile mint sau sunt neinformați. A putut să supraviețuiască Elveția foarte bine și fără să dea drumul robinetul monetar în halul în care au făcut-o ceilalți. Deci asta e treaptă întâi a rachetei.
Pe locul doi, care vine mai din urmă și strict pe partea de energie deja, politicile energetice și de mediu, zise ecologice, care s-ar putea să nu fie chiar așa de ecologice, la nivelul Uniunii Europene. Accizele și blocajele în materie de prospecțiune și extragere de energie.
În cazul României, se mai adaugă niște factori care țin de clasa noastră politică probabil mai ineptă decât a altora, în care avem zăcăminte, știm că sunt acolo în Marea Neagră și reușim cumva să amânăm explorarea lor. Turcii, care le găsesc după noi, reușesc să le extragă înaintea noastră”, arată Nechita.
Dincolo de măsurile absolut necesare privind politica monetară, România și celelalte țări membre UE trebuie să rezolve problema prețurilor energiei, spune profesorul. Un avantaj este dat de faptul că, în încă din 2021, Comisia Europeană a decis să eticheteze producţia de electricitate bazată pe energie nucleară, hidroenergie şi energie eoliană ca fiind prietenoasă cu mediul, iar din 2023 unele centrale electrice alimentate cu gaz vor primi aceeași calificare. Asta înseamnă că statul român va trebui să urgenteze exploatările zăcămintelor de gaze, dar nu numai atât.
Citește și: Încetarea carantinei în China si impactul asupra economiei globale
În opinia profesorului, România va trebui să accelereze programul nucler în colaborare cu Statele Unite ale Americii, pentru dezvoltarea centralei nucleare de la Ceranvodă, dar și centralele cu minireactoare nucleare, care ar urma să fie realizate tot în colaborare cu Washington. Pentru asta, autoritățile vor trebui să dea dovadă de fermitate.
„În primul rând, noi ar trebui să facem o alianță a puterilor nucleare din Europa, cu Franța în frunte, care să se bazeze peste 85% pe energie nucleară, și să spunem nu, nu, nu, dar pe tonul lui Margaret Thatcher, la orice înseamnă limitarea, hiperreglementarea, blocarea energiei nucleare. Ceea ce se întâmplă la Doicești, unde România va construi împreună cu SUA un minireactor nuclear, e un lucru excepțional, un exemplu. Acesta e viitorul”, a conchis Radu Nechita, în analiza pentru SunMedia.
