Pandemia ne-a influențat atât viața profesională, cât și cea personală în diferite moduri, iar impactul unora dintre acestea abia acum începem să le conștientizăm.
Un procent din ce în ce mai mare de oameni au devenit singuri sau au simțit un profund sentiment de singurătate în anii post-Covid, ceea ce a dus la accelerarea unui trend social, aflat deja în creștere în ultimul deceniu.
Astăzi, o treime din populația globului suferă de singurătate, în timp ce peste 60% dintre tinerii americani resimt un sentiment de „singurătate profundă”. Iar acesta pare a fi doar începutul. În multe țări, singurătatea este deja considerată o problemă de sănătate publică asociată cu un risc ridicat de depresie, demență sau chiar mortalitate.
Însă pandemia, cum spuneam, doar a accelerat acest trend, care devenise o problemă serioasă încă înainte de 2019. Marea Britanie, spre exemplu, este prima țară din lume care, în 2018, a creat primul Minister al Singurătății. Și nu este singură țară care în acest moment are un astfel de Minister, Japonia urmându-i exemplul trei ani mai târziu.
Deși pare, de cele mai multe ori, o opțiune personală, singurătatea poate avea efecte importante asupra noastră, în special asupra sănătății. De la riscul crescut de obezitate, probleme de inimă, tensiune arterială și până la depresie, toate acestea cunosc o incidență mai mare în rândul persoanelor singure sau care suferă de singurătate.
Să balansăm puțin, însă, această statistică nefericită și să spunem că există și avantaje pentru persoanele singure.
Cum ar fi timpul pentru reflecție și dezvoltare personală, deprinderea unor obiceiuri mai sănătoase (aici nu mă recunosc) sau pur și simplu libertatea de a face ce vrei, când vrei.
Nu vreau să dezbat aici punctele pro sau contra singurătății, deși personal sunt pentru cea de-a doua variantă. Ce vreau, însă, să punctez este că tehnologia și inovația au ținut pasul (și) cu acest trend al ultimului deceniu, existând deja numeroase exemple menite să „îndulcească” singurătatea sau chiar să o integreze în normalitate.
Este posibil să fi auzit, în ultimele săptămâni, discutându-se despre chatGPT, un chatbot creat de către compania americană OpenAI, care poate replica perfect o conversație de tip uman. Practic, poți întreba absolut orice lucru, în orice limbă, iar chatGPT îți va răspunde în timp real.
Citește și: Energie mai ieftină și mai curată printr-o inovație de inflexiune
Este ca și cum ai avea un partener de discuție extrem de bine informat, accesibil oricând, pe care îl poți închide când dorești, care nu te ceartă și nu te judecă. Lipsește un singur lucru, extrem de important, și anume emoția. ChatGPT nu poate răspunde la o stare cu o altă stare și nu poate empatiza. Altfel, poți discuta orice. Impresionant, nu? Probabil asta au gândit și cei de la Microsoft când au decis, în urmă cu doar câteva zile, să investească 10 miliarde de dolari în acest chatbot.
Pe lângă chatGPT există numeroase variante de „amici virtuali” dotați cu inteligență artificială, care îți pot ține de urât în momentele de singurătate. Unul dintre cei mai populari „amici virtuali” este Replika, „pentru oricine își dorește un prieten fără judecată, dramă sau anxietate socială implicată”, cum este descris de către Google Play. Replika are deja peste 10 milioane de utilizatori în toată lumea, iar numărul este în continuă creștere. Ce diferențiază Replika de alți chatboti este că poate recunoaște imagini și poate continua o conversație utilizându-le.
Un alt ”amic virtual”, Anima, este introdus ca „un partener romantic”, destul de asemănător cu Replika. Diferența este că poți seta personalitatea chatbot-ului de la început, personalizând-o conform cu nevoile și dorințele tale. De asemenea, îi poți spune lui Anima cinci dintre cele mai importante hobby-uri sau lucruri care îți plac, iar ea va îndrepta conversația către acestea, dacă începi să rămâi fără subiecte de discuție.
Ce spuneți, însă, de Alexa, asistentul virtual dezvoltat de către Amazon în urmă cu 8 ani? Un astfel de „prieten cibernetic” nu mai pare o idee atât de greu de digerat, având în vedere multiplele comenzi vocale pe care Alexa reușește să le îndeplinească, într-o interacțiune reușită om-robot. Alexa poate ajuta la lupta împotriva singurătății și a izolării jucând jocuri, spunând glume, redând muzică sau furnizând informații. Tot ce trebuie să faci este să îi ceri. La fel ca în cazul chatGPT, însă, Alexa nu poate să aibă (momentan, spun eu) o conversație reală despre viață și nu poate oferi sprijin emoțional.
Dacă, însă, singurătatea are implicații mai practice asupra vieții, cum ar fi mâncarea, să știți că și aici veștile sunt bune. Foarte curând vom putea printa în bucătăriile noastre absolut orice avem poftă să mâncăm. O friptură de vită, un sandwich cu pastramă, o pizza sau chiar prăjituri, toate printate 3D. Nu mai este nevoie, astfel, să ieșim la restaurant sau să „gătim” ceva împreună, ca formă de manifestare a dragostei.
În final, nu aveam cum să nu menționez de una dintre cele mai importante inovații tehnologice (aș putea spune chiar disruptive innovation), care ar putea schimba semnificativ modul în care socializăm, și anume metaversul. Chiar dacă este un subiect controversat, oferind multe motive de îngrijorare, acesta un spațiu de interacțiune și socializare complet nou față de ce știm și acceptăm astăzi.
În metavers se presupune că vom putea socializa, ne vom putea juca, vom lucra, vom putea merge la un concert sau vom putea face o călătorie. Totul de acasă, folosind căști de realitate virtuală, ochelari de realitate augmentată și aplicații pentru smartphone. Chiar dacă este la început, eu zic că ar fi bine să începem să ne obișnuim cu ideea.
Lumea se schimbă într-un ritm alert, iar tehnologia își face simțită prezența în viețile noastre, chiar dacă mai mult în partea rațională decât cea emoțională. Singurătatea este o certitudine, la nivel global, cu implicații majore la nivel social și personal, iar tehnologia pare că vrea să devină ”amicul virtual” al cât mai multor singuratici. Va reuși?
Andrei Dumitrașcu are o experiență de peste 15 ani în corporații și business-uri antreprenoriale. Absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea Economie Generală (2001-2005), Andrei Dumitraşcu a urmat un Master la Universitatea Paris XII Val de Marne, având specialitatea Dezvoltarea şi Administrarea Companiei (2008-2009) și a finalizat un modul la Universitatea Harvard Business School, cu tema „Disruptive Strategy”. A publicat cărți pentru copii, un volum de poezii și a fost gazda unui podcast pe teme de parenting, iar în 2022 a fondat compania „Get Disruptive”.
