Rusia a declanșat un adevărat război hibrid contra Occidentului, conștientizând că nu ar avea șanse într-un conflict militar.
Parte a războiului hibrid este și războiul economic prin care rușii încearcă să provoace inamicului pierderi economice cât mai mari, dar deznodământul e ușor de anticipat.
Economistul Flavius Rovinaru, profesor la UBB Cluj, nu are niciun dubiu: Rusia va pierde, iar la final va avea economia distrusă.
Federația Rusă rezistă, deocamdată, neașteptat de bine după aproape un an de sancțiuni economice, însă nu va putea să o facă la nesfârșt. Chiar dacă va reuși să și puncteze uneori în acest război economic și să provoace unele pierderi Occidentului, Rusia nu are nicio șansă să iasă învingătoare, pe termen mediu și lung, spune Flavius Rovinaru, într-un interviu pentru SunMedia.
Citește și: Propaganda rusă pusă pe Jar
Expert în macroeconomie și economie circulară, profesorul clujean amintește că Federația Rusă nu a avut niciodată o economie comparabilă măcar cu cea a SUA sau a țărilor dezvoltate din cadrul Uniunii Europene.
De fapt, economia Rusiei, țară cu un resurse uriașe, este subdezvoltată, ținând cont de potențialul remarcabil pe care îl are. Acest lucru arată fără niciun dubiu o politică economică neperformantă, în ultimele trei decenii, dar și pe timpul fostei Uniuni Sovietice.
Rusia e dominată de UE la toate capitolele
Cu un PIB de 1,779 trilioane de dolari, Rusia este mult în urma primelor trei economii din UE, Germania (4,26 trilioane dolari), Franța (2,958 trilioane dolari) și Italia (2,108 trilioane), deși are o suprafață mai întinsă decât toate cele trei țări la un loc și o populație comparabilă cu suma acestora.
De fapt, economia Federației Ruse se bazează exclusiv pe exporturile de materii prime, profitând de resursele sale naturale, adică petrolul, gazele naturale, metalele și cheresteaua. Acestea asigură în medie circa ¾ din totalul exporturilor, ceea ce o face vulnerabilă în fața variației prețurilor la bursele mondiale sau în fața sancțiunilor.
„Rusia chiar nu are absolut nicio șansă să câștige acest război economic, chiar dacă până acum economia lor a rezistat și nu a intrat în colaps. Pe de altă parte, nu au avut niciodată o economie spectaculoasă, trebuie să vă uitați și la ceea ce înseamnă economia Rusiei la scară globală.
O economie de dimensiunile Rusiei din punct de vedere geografic, din punct de vedere al populației, raportat pe cap de locuitor, are un PIB mai mic de aproape două ori și jumătate mai mic decât PIB-ul Italiei pune în evidență și anumite carențe pe care le au rușii în zona asta de producție industrială”, spune profesorul clujean.
Potrivit FMI, în 2022 Rusia a avut un PIB pe cap de locuitor de 14.665 dolari. Spre comparație, Germania a avut un PIB pe cap de locuitor de 48.398 de dolari, Franța – 42.330 de dolari, iar Italia 33.740 de dolari.
Cum afectează sancțiunile economia Rusiei
Iar dacă anumite ramuri ale economiei Rusiei se mențin sau chiar au înregistrat creșteri și în 2022, asta se datorează și faptului că nu sunt vizate de sancțiunile internaționale.
„Măsurile restrictive nu vizează societatea rusă. Acesta este motivul pentru care domenii precum cel alimentar, cel agricol, al sănătății și cel farmaceutic sunt excluse de la măsurile restrictive impuse”, este explicația oficială dată de Comisia Europeană.
În schimb, alte ramuri ale industriei gâfâie serios în Rusia, spune profesorul. Un exemplu în acest sens este industria auto rusă, care înregistrează un veritabil downgrade din cauza sacțiunilor care fac printre altele ca accesul la cipurile inteligente să fie aproape imposibil.
„Aș da un singur exemplu care pune în evidență realitatea economică din Rusia. Rusia se întoarce în urmă cu peste 20 de ani în tot ceea ce înseamnă producția de automobile. Acest lucru se întâmplă după ce Europa a decis îngrădirea accesului Rusiei la componentele pe care le importau din Occident.
Practic, Rusia a renunțat la a mai produce mașini la standardele anului 2022 și s-au întors în anii 90, la toate acele norme occidentale. Mai mult, ei au spus, după modelul «operațiunii speciale din Ucraina», că este vorba doar de o simplă decizie pe care o iau numai pentru o perioadă limitată”, a adăugat profesorul.
Ce ar urma
Opinia profesorului de la Universitatea „Babeș-Bolyai” este împărtășită și de alți economiști. Reuters anticipa, la finele anului trecut, că economia Rusiei ar urma să scadă cu 2,5% în 2023. Potrivit sursei citate, în 2022 contracţia ar fi trebuit să fie de 3%, ceea ce însă se pare că nu s-a întâmplat și că, în realitate, economia Federației Ruse a scăzut cu mai puțin. Valorile reale ale declinului ar fi undeva în jurul a 1,5%-2%, pentru anul anterior, 2022.
De menționat ar fi că procentul de 3% amintit a reporezentat prognoza medie rezultată din cifrele a 15 analişti intervievaţi de Reuters la începutul lunii decembrie. Pe de altă parte, potrivit aceleiași surse, Ministerul Economiei din Federația Rusă anticipa o scădere economică de 2,9%, foarte apropiată de cifrele Reuters.
Oricare ar fi acest procent, el este însă mult mai mic față de ceea ce se anticipa în primăvara anului 2022, când analiștii occidentali se așteptau ca economia Federației Ruse să aibă un declin de circa 10 procente, ceea ce nu s-a întâmplat.
Economia Rusiei a rezistat mult mai bine decât era de așteptat pentru că autoritățile ruse au reușit să profite din plin de creșterea uriașă a prețurilor la gaze, petrol și energie electrică, resurse de care economia rusă nu duce deloc lipsă.
Astfel, deși sancțiunile occidentale au afectat economia Rusiei, acestea au fost compensate de sumele uriașe obținute pe fondul creșterii prețurilor, chiar dacă exporturile rusești spre Europa s-au prăbușit.
În același timp, potrivit Reuters, Banca Națională a Rusiei a reușit să stopeze așteptata prăbușire a rublei. A fost ajutată și de faptul că Rusia a impus plata în ruble pentru exporturile sale.
Urmează cutremurul?
Excedentele din export, adică sumele obținute din vânzarea hidrocarburilor și a energiei electrice, au susținut rubla și au dat o gură de oxigen economiei ruse, ajutând-o să reziste neașteptat de bine.
Totuși, este puțin probabil ca economia Rusiei să reziste pe termen lung și mediu. Aici trebuie ținut cont și că exporturile de gaze și petrol în țările Uniunii Europene vor fi aproape de zero în 2023, în timp ce o bună parte a anului trecut fost consistente, deși mai mici decât în 2021.
Lipsa accesului la piețe importante, precum cele ale Uniunii Europene și SUA, vor afecta pe termen lung economia Rusiei, chiar dacă Moscova și-a păstrat alți parteneri importanți precum China, India, Pakistan sau Brazilia. Rămâne însă de văzut în ce măsură va compensa redeschiderea economiei chineze, care va duce la o creștere a cererii pentru hidrocarburile rusești, prăbușirea exporturilor spre Uniunea Europeană.
Ținând cont însă de faptul că gazele și petrolul rusesc sunt vândute Chinei cu mult sub prețul pieței, este puțin probabil ca legăturile economice cu Beijingul să compenseze pierderea suferită prin blocarea accesului la piețele europene. Acest lucru ar trebui să atragă noi probleme pentru economia Rusiei, chiar dacă nu pe termen scurt.
Iar pierderile însumate pe termen lung, coroborate cu sumele uriașe pentru susținerea războului, ar putea da o lovitură serioasă Federației Ruse, așa cum s-a întâmplat la finele anilor 80 cu fosta URSS. Altfel spus, este de așteptat ca istoria să se repete, după trei decenii de la prăbușirea imperiului sovietic.
