Profesor de studii diplomatice la prestigioasa Universitate Oxford, Corneliu Bjola a explicat, pentru SunMedia, de ce nu am reușit să fim mai convingători ca să fim admiși în Spațiul Schengen, dincolo de motivele inventate de austrieci.
Bjola spune că principalul vinovat este cancelarul Austriei, Karl Nehammer, însă nici diplomația și nici unii europarlamentari români nu s-au ridicat la înălțime, în timp ce România nu a știut să adopte o politică europeană cu adevărat câștigătoare.
Sfârșitul anului 2022 a adus un nou eșec pentru România, în momentul în care Austria a anunțat că se opune intrării țării noastre în spațiul Schengen. Austriecii au invocat motive absurde, care nu se verifică și au încercat să dea vina pe România și Bulgaria pentru valurile de migranți, deși Comisia Europeană, pe baza informației agenției europene Frontex a desființat argumentele Vienei. România, la fel ca vecina sa din Sud, Bulgaria, speră că în 2023 va fi admisă în Schengen.
Cercetător și profesor de diplomație la Oxford, Corneliu Bjola a remarcat atitudinea ostilă a Austriei, însă spune că o parte din vină îi aparține și diplomației românești, care nu a știut să fie suficient de convingătoare și să anticipeze din timp reacțiile Austriei. România va trebui să învețe din eșecul de anul trecut și să nu mai repete aceleași greșeli, caz în care ar avea șanse să-și atingă în fine obiectivul.
Unde suferim
„Aici cred că intervine și problema de diplomație. Există, constatăm, o tendința în România să fie lăsate lucrurile pe ultimul moment. Se ignoră construcția diplomatică pe termen lung, se ignoră faptul că orice proiect important trebuie pregătit din timp și cu seriozitate”, spune Bjola.
Profesorul a remarcat și faptul că cei mai mulți dintre eurodeputații români sunt relativ izolați și că puțini dintre ei au știut să-și facă relații și să susțină eficient interesele țării.
„Este vorba despre reprezentarea României la Bruxelles, care se face în Parlamentul European, dar se face și în delegații. Delegația, cât de cât, își face treaba. Dar în Parlamentul European, unii oameni se duc acolo pentru avantaje materiale.
Sunt mulți parlamentari europeni români care nici măcar nu vorbesc, nu iau cuvântul în Parlamentul European. În realitate, chestia asta de networking este esențială!
Cum să poată susține eficient interesele țării când ei nu au prieteni, nu au relații în rândul europarlamentarilor din alte țări? Sigfried Mureșan este poate una dintre excepții, el e mai bine conectat cu alții din jurul lui. Din 2009, de când România și-a trimis prima dată reprezentanți în Parlamentul European, deci au fost 3-4 legislaturi, relațiile astea ar fi trebuit clădite demult”, subliniază expertul.
El a vorbit și despre imaginea României în Uniunea Europeană și la Bruxelles. În opinia sa, vremurile când România avea o imagine negativă și era „copilul rău” al Europei au apus. Acest lucru nu înseamnă că România se află printre premianți, din contră. Și aici vina ne aparține în totalitate, pentru că nu am știut să ne facem o imagine, să o promovăm și să demonstrăm Europei că se poate baza pe noi.
„Această imagine pe care România, din păcate, încă o are și nu neapărat că este negativă, ci mai mult este văzută că în cadrul Uniunii Europene nu este un contributor. Aș spune că România a încremenit undeva la 2007, anul de integrare în Uniunea Europeană. Și cam de atunci nu s-a mai făcut nimic”, arată el.
La marginea Europei
Corneliu Bjola detaliază pe marginea acestui subiect și spune că politică europeană a României este aproape inexistentă. El dă exemplu Polonia, țară care a reușit să impună respect și a avut inițiative interesante.
„Care este politică europeană a României? Politica europeană a României se traduce în câteva cuvinte: accesarea de fonduri europene. Foarte bine, chiar este nevoie de acest lucru, și alte țări au primit fonduri europene, ba chiar sunt beneficiare importante, mă refer la Spania, la Grecia, la Italia.
Dar, în același timp, tu trebuie să și contribui cu ceva, chiar dacă nu ai bani. Să iei un dosar pe domeniul energetic și să îl dezvolți, să arăți că ești un contributor la proiectul european, așa cum a făcut Polonia. Și asta este o acțiune pe termen lung”, adaugă profesorul.
În acest caz, el are și un sfat pentru România. Țara noastră ar putea deveni un model de succes și să preia anumite inițiative în domeniul tehnologiei, acolo unde Europa este încă rămasă în urma Statelor Unite și a Chinei.
„E o situație în care din ce în ce mai mult se înțelege că problema tehnologiei în Europa devine critică din mai multe motive. Faptul că nu prea există mari companii europene în domeniu, că majoritatea sunt americane și într-o mare măsură chineze. Deci Europa încearcă să recupereze aici, se fac eforturi serioase.
Cred că ar fi un unghi interesant, în care România ar putea să se cupleze la acest lucru nu numai ca să absoarbă know-how, dar și ca să creioneze anumite idei care să fie acceptate.
Faceți un dosar din asta pe tehnologie diplomatică care să fie de succes, care să se concretizeze în câteva rezultate. Să spunem o anumită legislație, dar și anumite programe concrete, de dezvoltare de incubatoare de exemplu. Sau de startup-uri. Și imaginea ta se schimbă.
Nu e suficient să te lauzi cu Carpații, cu Ilie Năstase și cu Nadia Comăneci. Trebuie să te lauzi cu fapte, pentru că oamenii se uită și te respectă pentru modul în care acționezi la nivel politic”, punctează Bjola.
Alte oportunități pentru România
Alte domenii pe care România ar putea să puncteze sunt sectorul IT și agricultura, sugerează expertul. Primul dintre ele a avut chiar în ultimul deceniu un salt impresionant, iar orașe ca București, Cluj și Iași au ajuns să fie percepute ca orașe de IT. Un exemplu de succes îl reprezintă aici în special Clujul, considerat chiar și de americani un „Silicon Valley” al Europei de Est. În ce privește agricultura, potențialul României este cunoscut de decenii, însă niciodată nu a fost atins.
„Pe domeniul tehnologiei mi se pare că este marea actualitate în momentul de față, cele mai bune oportunități. Sau dacă vrem să luăm cumva separat sectorul IT. Și agricultura ar fi, mai ales în contextul crizei alimentare actuale, un alt domeniu care ar putea să consacre România. Cioloș, când era comisarul pe Agricultură, era destul de apreciat la momentul respectiv”, amintește Bjola.
Plastic, Corneliu Bjola spune că România nu a știut să se așeze la masa „bogaților”, dar mai ales a celor cu inițiative și a preferat un loc discret, la margine.
„Contează modul în care te așezi la masă. Problema cu fondurile europene o lași unui departament, unui minister și înțelege ce să facă. Dar pe lângă acest lucru cum putem contribui? Și atunci veți vedea. Dacă ești de succes și dacă ai oameni de calitate și nu guralivi ca să te reprezinte, percepțiile privind o țară se schimbă imediat.
România nu are însă o politică europeană în momentul de față, politica sa e să stea la periferie și să încerce, de multe ori fără eficiență, să acceseze fonduri europene. Dar trebuie să te duci mai spre centru. Intrarea în spațiul Schengen ar permite acest lucru, pentru că ai începe să ai mai multă influență.
Apoi, această influență și noua ta politică ar fi urmată de politică față de adoptarea euro, care a fost tot amânată. Dar când ești la masă cu cei care s-au implicat în construcția europeană în diferite moduri, atunci ești luat în serios și ai altă capacitate să construiești lucrurile”, mai spune el.
El mai spune că ar fi o greșeală ca românii să confunde refuzul Austriei cu un refuz colectiv și să considere că europenii au ceva împotriva României. Pe termen scurt și mediu, acest lucru ar duce la euroscepticism.
„După votul negativ al Austriei, toate celelalte state din UE au izolat Viena, iar preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar și alți oameni importanți au criticat decizia Austriei. Mai mult, toate țările UE, cu excepția Austriei, și-au arătat susținerea pentru noi”, a încheiat Corneliu Bjola.
Citește și: Să nu îi supărăm pe ruși se transformă în să nu îi speriem pe ruși?
