Profesor de diplomație la Oxford, Corneliu Bjola a vorbit, pentru SunMedia, despre plagiatul ministrului de Interne Lucian Bode, precum și despre ceea ce a ajuns un fenomen al tezelor de doctorat plagiate în rândul unor personaje aflate la vârful instituțiilor-cheie din România. Corneliu Bojola cataloghează acest fenomen drept „cancerul plagiatului în România” și explică cum s-a ajuns aici.
Plagiatul, așa cum este și în cazul corupției, nu este specific doar politicienilor români și ar fi o eroare să privim lucrurile astfel, consideră Corneliu Bjola. Profesor de diplomație la titrata universitate Oxford, Bjola lasă deoparte diplomația când abordează acest subiect.
În opinia sa, ceea ce contează cel mai mult în acest caz este reacția în fața acestor cazuri de plagiat. Și nu atât din partea societății, care îi va condamna și îi va arăta cu degetul pe plagiatori, în orice țară ar fi, ci reacția factorilor de decizie și chiar a celor acuzați.
Citește și: De ce tace președintele Iohannis pe subiectul plagiatului lui Bode
„Au mai fost astfel de cazuri în Europa, aici nu suntem neapărat unici. Spre exemplu, mai mulți politicieni germani, inclusiv miniștri, au fost prinși că au plagiat, dar ei au demisionat. Problema nu este atâta că se întâmplă, ci cum se reacționează.
Una e să ai un caz de corupție, un caz de plagiat și reacționezi la el, încerci să găsești și să elimini cauzele de fond în mod sistematic, alta e să te prefaci că această problemă nu există, că e o conspirație internațională și așa mai departe”, a spus Bjola.
Cum e la alții
Așa cum spune profesorul român, cazuri asemănătoare au avut loc și în Germania. A fost cazul fostului ministru german al Apărării, Karl-Theodor zu Guttenberg, care a demisionat în 2011, în urma scandalului plagiatului.
Doi ani mai târziu, un fost ministru al Educației în aceeași țară, Annette Schavan, a rămas fără titlul de doctor din cauza unui plagiat în teza sa de doctorat și a demisionat. Mai recent, în 2021, ministrul german pentru Afacerile Familiei, Franziska Giffey, a demisionat, pe fondul acuzaţiilor privind plagierea tezei de doctorat.
Nici actualul ministrul german de Externe din partea „verzilor”, Annalena Baerbock, nu a scăpat de acuzațiile de plagiat. Academicianul austriac Stefan Weber, cel care a acuzat-o de plagiat, nu a reușit deocamdată să demonstreze că Baerbock a copiat.
Același Weber l-a acuzat pe însuși cancelarul Olaf Scholz de plagiat. S-a întâmplat înainte ca Scholz să preia cea mai importantă funcție în Germania. Weber a înregistrat trei fragmente susceptibile de plagiat în una dintre lucrările lui Olaf Scholz, „Hoffnungsland” (Ţinutul speranţei), însă nu a reușit să-și probeze acuzațiile.
Cancerul plagiatului în România
Revenind la România, cazul ministrului de Interne, Lucian Bode, reprezintă doar „cireașa de pe tort” într-o țară în care tot mai mulți politicieni au fost prinși că au plagiat. Nu e însă nici primul, nici, cel mai probabil, ultimul, iar plagiatul politicienilor români a devenit un adevărat cancer, spune Corneliu Bjola.
Asemenea lui Bode au procedat și alți politicieni importanți, care apoi au căutat scăpare invocând interese oculte sau negând cu înverșunare evidențele. Greu de stârpit, dacă nu chiar imposibil, în lipsa „antidotului” – fermitate și voință politică de a face curățenie în partide, plagiatura pare o boală fără leac în România. Și nimeni și nimic nu pare să oprească acest flagel.
„Asta creează probleme și pentru România, este un exemplu prost, pentru că acest lucru persistă de aproape 10 ani la nivel politic, începând cu Ponta, cu alții, și fiecare speră că gunoiul va putea fi măturat sub covor, că treburile vor trece, că electoratul nu este interesat, dar ce pot să spun este că plagiatul în România se răspândește ca un cancer”, a adăugat Bjola.
El a remarcat că politicienii români care au plagiat au refuzat să demisioneze și s-au apărat invocând tot felul de conspirații:
„În momentul în care tu ești politician și ești prins într-o astfel de situație, ce faci este că încerci să mușamalizezi și, prin musamalizare, înseamnă că tu angrenezi alte instituții ale statului în această operațiune.”
Corneliu Bjola a amintit și ceea ce el numește o decizie „dubioasă” a Curții Constituționale, atunci când garantul supremaţiei Constituţiei a luat o decizie controversată privind plagiatura.
„Așa s-a implicat Curtea Constituțională care a trebuit să dea acea decizie anul trecut, care practic i-a ajutat pe toți plagiatorii, le spune că dacă au făcut plagiat și nu au fost prinși la momentul respectiv sunt buni plagiatori, doctori plagiatori. Decizia aia mi s-a părut foarte dubioasă pentru că, într-un fel, n-am mai văzut-o în altă țară, este o anomalie ceea ce Curtea Constituțională a declarat în momentul respectiv”, subliniază profesorul.
Cui servește decizia Curții Constituționale?
Profesorul ia în calcul și faptul că decizia Curții Constituționale ar fi putut fi luată și pentru a le servi ca poliță de asigurare unora dintre componenții acestui organism.
„Pot spune că respectiva decizie mi s-a părut oarecum și o autoservită. N-aș putea spune dacă decizia Curții Constituționale îi apară pe politicieni sau îi apără pe cei din CCR.
Nu știu dacă a verificat cineva până acum tezele celor care au dat această decizie, dar mi se pare oarecum și autoservită, ca un fel de protecție nu numai a politicienilor, ci și a celor din CCR. Și asta spuneam de cancer, în momentul în care instituție de instituție pică în acest joc, deci gunoiul pe care tu încerci să îl elimini se adâncește, se mărește și e foarte greu de măturat”, punctează Bjola.
Interminabilul scandal al plagiatului afectează și educația, dar și instituții de bază ale statului român, inclusiv pe președintele României. De altfel, Corneliu Bjola se declară surprins neplăcut de faptul că președintele Klaus Iohannis, părintele proiectului România educată, nu a avut nicio reacție în tot acest lanț de scandaluri ale imposturii. Acest lucru, avertizează profesorul român de la Oxford, a afectat iremediabil și reputația președintelui și a instituțiilor.
„În momentul de față, fenomentul plagiatelor afectează sistemul educațional, afectează Curtea Constituțională, care a dat acele decizii absolut siderante. Afectează președinția, președintele Iohannis știe de această problema de atâta timp și nu scoate un cuvânt pe acest subiect. Reputația lui este făcută praf în momentul de față”, mai spune el.
Însă nu doar președintele și instituțiile statului sunt afectate. Corneliu Bjola atrage atenția că aceste scandaluri nu au făcut decât să șubrezească și mai mult încrederea românilor în clasa politică și să-i îndepărteze, să-i determine chiar să nu mai voteze. În tot acest tablou cenușiu, marii câștigători ar putea fi liderii partidelor populiste, care ar putea atrage voturile celor dezamăgiți de marile partide actuale și de polticienii din componența lor.
„Acest lucru adâncește această neîncredere a populației față de clasa politică și creează oportunități pentru partidele populiste și extremiste să puncteze. Deci, pleci de la o chestie minoră, care crezi că nu contează, dar vezi cum această metastază se răspândește. Este foate grav.
Acest cancer trebuia tăiat de la rădăcină, dar n-a făcut-o nimeni. Firul acesta politic care a crescut, a crescut și a angrenat din ce în ce mai multe instituții a început să aibă probleme foarte serioase pentru democrația românească.
Faptul că tu ignori și acum, așa cum face președintele Iohannis, este un fel de… a abdica de la datoriile pe care ar trebui să le aibă față de ce lasă în urmă după ce nu mai este președinte”, a conchis Corneliu Bjola.
