Războiul ruso-ucrainean este completat de un război informațional dus de ambele tabere prin intermediul inteligenței artificiale. Romain Forestier, manager și cercetător la JEDI (proiect european pornit de la o inițiativă franco-germană de a construi un program de talia NASA sau DARPA) și expert în tehnologii inovative, nu are niciun dubiu: Ucraina a câștigat războiul informațional și îl va câștiga și pe cel clasic.
Francezul Romain Forestier conduce o echipă de analiști și este un expert recunoscut la nivel internațional. În opinia sa, Ucraina a câștigat deja pe plan informațional.
Pentru UE, va fi un lucru pozitiv, însă nu suficient. Într-un interviu pentru SunMedia, Forestier explică în ce constă proiectul JEDI, care ar trebui să transforme Uniunea Europeană într-o mare putere tehnologică.
Citește și: România și Republica Moldova. De la podul de flori la tăceri pline de îngrijorare
Războiul convențional, purtat cu rachete, tancuri și artilerie grea, provocat de invadarea Ucrainei de trupele Federației Ruse, este completat de un război informațional, mai puțin văzut și despre care se știu puține. Încleștarea, în care inteligența artificială are cel mai important rol, este totală, iar bătăliile sunt mereu pe muchie de cuțit.
Totuși, încet, se prefigurează un câștigător. Susținută puternic de Statele Unite și de țări ca Marea Britanie, Franța și Germania, Ucraina domină acest război informațional, chiar dacă replica Rusiei putiniste este feroce.
„Conflictul din Ucraina a dovedit că războiul informațional este unul extrem de important, dar a demonstrat și că ar putea fi câștigat cu siguranță de democrațiile noastre.
Până acum, utilizarea inteligenței artificiale a fost foarte distinctă între ambele tabere, în războiul informațional fiind folosită în mare parte ca instrument ofensiv de către Rusia”, spune expertul.
Romain Forestier a explicat cum folosesc inteligența artificială drept armă cele două tabere, cea ucraineană, respectiv cea rusă:
„Rușii au folosit-o pentru a forma opinia publică în Ucraina, Moldova, Serbia și în alte părți, în timp ce, de cealaltă parte, inteligența artificială a fost utilizată și ca instrument defensiv de către Ucraina sau de țările NATO“, explică francezul.
Până în prezent, avantajul este clar de partea Ucrainei și a aliaților săi. Kievul a știut să profite mai bine de inteligența artificială, având și susținerea partenerilor săi.
„Pe câmpul de luptă și în afara războiului pur informațional, inteligența artificială a fost esențială atât pentru Ucraina, cât și pentru Rusia: analiza imaginilor satelitare pentru a detecta modele și strategii, identificarea semnalelor slabe și optimizarea resurselor.
Totuși, Ucraina, chiar cu asistența Occidentului, a folosit mult mai bine inteligența artificială pentru beneficiul său.
Cu toate acestea, nu există, deocamdată, cel puțin o coordonare clară între cibernetică, războiul informațional și inteligența artificială. Dacă, din păcate, războiul se prelungește, cred că s-ar putea ca cele trei să fie folosite simultan mult mai mult“, susține francezul.
Ce îi lipsește Europei
O victorie a Ucrainei este extrem de importantă pentru Europa, și nu numai. Victoiria Kievului ar echivala cu o victorie a lumii libere împotriva agresorului, în speță Rusia, care decide unilateral să rupă toate convențiile și tratatele semnate și să atace barbar un stat suveran.
Însă, pentru Uniunea Europeană nu este suficient. Asta pentru că Europa a rămas în urma Statelor Unite ale Americii și a Chinei, la capitolul tehnologie de ultimă oră, iar viitorul oricărei țări, a oricărei societăți și până la urmă a oricărui continent va fi din ce în ce mai strâns legat de inteligența artificială și de tehnologiile inovative.
Citește și – Ioan Stanomir: Dacă Rusia câștigă, Europa de Est poate fi folosită ca monedă de schimb
Iar aici, Uniunea Europeană nu a ținut pasul cu SUA și China, dovadă și faptul că foarte puține companii europene, fie ele germane, franceze, italiene sau olandeze reușesc să concureze cu coloșii din cele două țări.
Acest lucru ar trebui să rămână istorie, spune Romain Forestier. JEDI, un proiect ambițios franco-german, adoptat de întreaga Uniune Europeană, își propune să reechilibreze balanța și să transforme Bătrânul Continent în unul al tehnologiilor inovative.
Francezul s-a alăturat echipei JEDI încă de când inițiativa paneuropeană avea doar câteva luni și era aproape de a lansa GrandChallenge pe tema „Miliarde de molecule împotriva COVID-19“, pentru a accelera procesul de descoperire și dezvoltare a medicamentelor.
În calitate de analist, el și-a petrecut cea mai mare parte a timpului analizând diferite frontiere de interes în sănătate, spațiul cibernetic și spațial pentru a identifica cele mai importante domenii în care Europa va trebui să investească pe termen lung pentru a nu mai fi luată prin surprindere de alte eventuale pandemii sau de atacurile cibernetice până în 2030.
„Acum conduc o echipă de analiști, iar scopul nostru este înțelegerea principalelor probleme de astăzi și de mâine, determinarea posibilelor soluții viitoare la aceste probleme, astfel încât JEDI să lanseze GrandChallenge pentru a accelera activitatea de cercetare și dezvoltare“, spune Forestier.
Europa trebuie să se autodepășească
Romain a explicat și cum ar putea Europa să recupereze acest decalaj și rolul JEDI.
„Poziția noastră, a europenilor, este destul de clară: într-o lume atât de competitivă, în care tehnologia joacă acum un rol atât de important, trebuie să ne concentrăm efortul asupra inovației perturbatoare. Primul lucru este să recunoaștem această realitate. Nu putem aborda o problemă dacă nu recunoaștem problema.
În al doilea rând, evident, trebuie să acționăm în acest sens: trebuie să fim mai rapizi pentru că am văzut toți de cât de mult timp am avut nevoie pentru a implementa vaccinul și procesul vaccinări în Uniunea Europeană la începutul pandemiei”, subliniază el.
Francezul admite că europenii trebuie să se autodepășească, iar finanțarea va fi esențială pentru ca munca cercetătorilor să dea roadele așteptate.
„Trebuie să fim mai buni la finanțarea inovațiilor perturbatoare, pentru că vaccinurile ARN au schimbat jocul. Trebuie să fim mai buni în previziune, pentru că au fost răspândite zvonuri bine înrădăcinate provenite din mai multe țări (fie ele de pe malul Atlanticului sau care sunt la granița cu Rusia) despre Ucraina și fapul că era pe punctul de a fi invadată – și nu am împiedicat asta.
Pe baza acestui lucru, planul nostru este destul de clar: îmbunătățirea capacităților noastre de previziune pentru a finanța tehnologiile care vor schimba jocul viitorului“, arată expertul.
Dacă DARPA, care are rolul de a dezvolta noi tehnologii pentru forțele armate, are peste 60 de ani, iar chinezii au și ei un avans deloc neglijabil în fața Europei în ce privește inovația tehnologică și deep tech, JEDI a trebuit să vină cu propria strategie pentru a iniția un program serios și o strategie capabilă să schimbe situația.
„Strategia este destul de asemănătoare cu cea pe care o au americanii și chinezii: identificarea a ceea ce numim «următorul lucru mare important» și concentrarea eforturilor noastre asupra acestuia.
Tehnologia remaniază constant cărțile.
Acest lucru a făcut ca Tesla să fie mai apreciată decât majoritatea producătorilor de mașini europeni la un loc sau ca SpaceX să ia locul companiei franceze Arianespace, devenind lider de piață“, punctează Forestier.
Inteligența artificială, o armă cu dublu tăiș
Expertul a vorbit și despre o altă latură a inteligenței artificiale, mai puțin cunoscută și despre care se vorbește de regulă mai mult în șoaptă. Inteligența artificială poate fi folosită nu numai în sprijinul omenirii, ci și pentru înrobirea sa. Diferența este dată, spune francezul, de cine și în ce fel o utilizează. Vestea proastă este că inteligența artificială poate ajunge pe mâinile autorităților din state totalitare sau chiar din celule teoriste.
Țări precum China au ajuns deja să folosească inteligența artificială pe scară largă pentru controlul populației, iar roboții care „vânau” pur și simplu oameni în timpul perioadelor de lockdown sau camerele de supraveghere sunt doar câteva exemple.
Însă se poate presupune că aceeași tentație ar putea exista în anumite cercuri ale puterii și în țări democratice precum SUA, Marea Britanie și Franța. Există și voci care atenționează că sistemele de tipul Big Brother pot ajunge până la a constitui un risc la adresa democrației, odată ce datele prelucrate de inteligența artificială ar putea ajunge pe mâinile cui nu trebuie.
Însă acesta nu este singurul risc. Marile provocări privind cibernetica sunt totuși esențiale atât pentru pace, cât și pentru perioada actuală: detectarea deep fake-urilor, urmărirea manipulării cognitive și dezvoltarea inteligenței artificiale, spune Forestier.
„Inteligența artificială este un instrument de schimbare a jocului – și, ca orice instrument de schimbare a jocului, nestăpânirea acestuia prezintă un risc semnificativ. Cum ar arăta Europa dacă nu am ști cum să construim panouri solare sau centrale nucleare?
Dacă nu am fi capabili să ne producem propriile mașini? De dragul democrațiilor noastre, în Europa trebuie să fim lideri în inteligența artificială – nu numai pe frontul ofensiv, ci și pe cel defensiv”, spune el.
Însă inteligența artificială înseamnă și mai mult de atât și implică o mulțime de riscuri.
„ Cel mai important risc pe care îl prezintă inteligența artificială este scalabilitatea sa: gândiți-vă la «deep text-uri», textele care sunt generate automat, în sensul deep fake-urilor.
Ce se va întâmpla dacă inteligența artificială ar fi folosită pentru a genera milioane de deep texte diferite, într-o singură zi, argumentând împotriva sau pentru un singur obiectiv? Ce se va întâmpla dacă nu suntem capabili să urmărim asta? Acest lucru ar reduce bazele fundamentale ale democrațiilor noastre“, avertizează Forestier.
Și tot cu un avertisment își încheie pledoaria. „În prezent, fără inteligența artificială, aveți nevoie de aproximativ 20 de persoane pentru a urmări 24 de ore din 24 un singur cetățean. Acum, ne îndreptăm spre opus: o persoană, dacă se bazează pe inteligența artificială, poate urmări alte 20 de persoane. În curând va putea să urmărească și mult mai multe“, subliniază francezul.
