Este exclus ca în România să avem cutremure atât de puternice precum cele din Turcia, însă asta nu înseamnă că totul e roz. Profesor și cercetător în Japonia și Mexic, cu studii post-doctorale la Caltech, în SUA, Vlad Manea explică, pentru SunMedia, de ce România nu va avea soarta Turciei și la ce ar trebui să ne așteptăm atunci când România va fi lovită de un cutremur la fel ca cel de acum peste patru decenii.
România este una dintre ţările cele mai expuse riscului de cutremur în Europa, iar o foarte posibilă repetare a seismului din 1977 ar provoca mari daune economice. Acest lucru l-a susținut Allana Simpson, coordonator regional pentru gestionarea riscului de dezastre în Europa şi Asia Centrală în cadrul Băncii Mondiale, potrivit Agerpres, dar și unii experți români. Totuși, există și voci mai optimiste, care spun că România se află într-o situație mai bună față de 1977, chiar dacă încă mai sunt multe lucruri de făcut.
Vestea bună, vestea proastă
Un cutremur puternic, precum cel din 1977, e inevitabil în România. Aceasta ar fi jumătatea goală a paharului. În schimb, vestea bună este că temutul cutremur va fi cu siguranță mai mic decât cel din Turcia și va produce mai puține victime și daune. Aceasta e opinia lui Vlad Manea (foto stânga), profesor și cercetător, expert în geodinamică la universități din Japonia și Mexic.
Într-un interviu pentru SunMedia, reputatul cercetător a abordat mai multe teme legate de seisme, a explicat care sunt cele mai expuse zone ale României și de ce situația de aici este incomparabil mai bună decât cea din Turcia.
Cele mai expuse orașe din România
Cutremurele din zona județului Gorj sunt doar o mică parte din mișcările tectonice din ultimii ani, la nivel global. În România, vulcanii sunt inactivi și e puțin probabil să se reactiveze. În schimb, avem probleme cu câteva zone seismice, iar zona Vrancea e cea amenințătoare, spune profesorul.
„Există încă două locuri pe Pământ cu situații similare, unul este în Columbia, la Bucaramanga, și altul în Hindu Kush, unde există o seismicitate similară cu cea din Vrancea și cutremure cu magnitudinea respectivă. Se cheamă cuiburi seismice de adâncime”, spune el.
Vlad Manea a explicat și care sunt cele mai vulnerabile zone ale României în fața unui cutremur precum cel din 1977.
„În principal, zona de sud a României este destul de faliatĂ. Zona Dobrogei, dar și orașe ca Galați, București, Ploiești sunt cele mai expuse.
Suprafața Pământului e ca un mare puzzle. Sunt plăci tectonice mari, iar plăcile tectonice sunt foarte fragmentate, din cauza că roca e ca un biscuite.
În general, ea se rupe foarte ușor la suprafață. În adâncime, tinde să curgă așa ca o plastelină din cauza temperaturii ridicate. De aceea, sunt falii peste tot. În unele zone sunt mai mari faliile și, în general, concentrează mișcări tectonice. E o zona activă, există un potențial seismic ridicat, nu numai în Vrancea”, spune Manea.
Dacă Dobrogea și Muntenia, precum și o parte a Moldovei sunt cele mai expuse în cazul unui cutremur, spațiul intracarpatic este protejat de arcul Carpaților. Asta nu înseamnă însă că în Transilvania și Banat nu pot exista unele cutremure de mai mică putere.
„În general, protejează un lanț muntos, de dimensiuni mari, cum e lanțul Carpatic, pentru că munții au și o rădăcină care se propagă la adâncimi mari în crusta terestră. Altfel, n-ar putea să existe la asemenea dimensiuni.
Această formă și această dispoziție a rocilor din lanțurile muntoase au, în general, un oarecare efect de scut, e inevitabil. Dar nu e adevărat nici atunci când unii spun că Transilvania e complet inactivă din punct de vedere tectonic”, completează profesorul român.
Cutremure până în 6,5, în zona Olteniei
El spune că un cutremur cu magnitudine de 8, asemănător cu cele produse la începutul lunii februarie în Turcia și Siria, e improbabil. Nici în zona județului Gorj, unde au avut loc în ultima perioadă sute de cutremure, nu poate să apară un seism atât de puternic. Iar un seism cu mangnitudine apropiată de 8, în sudul țării, în zona Olteniei, este, de asemenea, exclus.
„Vrancea ne-a marcat în 1977 cu dramele care au fost. Dar sunt și alte zone active, astea înregistrate acum ați vazut că au fost de suprafață. Dar, în general, magnitudinea lor nu poate să fie de 8, de exemplu. E imposibil. Ar trebui să se rupă de la București până la Craiova. Nici nu se pune problema. Magnitudinea lor este limitată, pot să fie 5,5 sau 6,5, e discutabil. E o mare diferență între cele două magnitudini pe scara logaritmică, dar, încă o dată, potențialul de distrugere e local”, spune expertul.
În continuare, Vlad Manea a explicat de ce este, practic, aproape imposibil să avem un cutremur ca în Turcia.
„Să fim serioși, nu avem cum să avem cutremure ca în Turcia. Explicația e simplĂ: Turcia are cu totul Și cu totul altă poziție geografică, dar și tectonică.
Acolo, vorbim de un context tectonic cu totul și cu totul diferit. Turcia se află la confluența multor plăci tectonice, în timp ce România, ca țară de la nord la sud și de la est la vest, se află pe o placă care se cheamă eurasiatică. Suntem în interiorul unei plăci, undeva la partea din sud. Și e frământată din cauză că placa africană împinge, încearcă să închidă Marea Mediterană. În schimb, în Turcia sunt patru plăci tectonice foarte active, totul se mișcă acolo.”
Ce ne așteaptă în fața unui cutremur ca în 1977
Dacă suntem feriți de cutremure atât de puternice ca în Turcia, nu înseamnă că suntem în afara oricărui pericol. În România, spune Vlad Manea, ne putem aștepta oricând la un cutremur similar cu cele 1940 și 1977.
„În România ne putem aștepta la ceva asemănător ca în trecut, ca în 1940, 1977. Asta da. Dar, după cum știți, s-a mai schimbat ceva și din 1977 în România, adică nu se mai construiește ca în anii ’50, ’60. În ce măsură lucrul ăsta ajută? Sigur că ajută, nu trebuie să fim nici foarte pesimiști. Următorul eveniment seismic, care va fi cu siguranță la un moment dat, nu o să mai aibă același efect ca în ’77”, susține profesorul.
Nici autoritățile nu mai sunt la fel de descoperite în fața unor cutremure, adaugă Vlad Manea.
„Să nu uităm că România are acum echipamentele necesare pentru a studia în bună măsură următorul eveniment seismic. Nu mai e ca în ’77 când era o singură accelogramă pe acolo aruncată, și aia donată de japonezi, iar celelalte două erau stricate. Acum, există echipamente de bună calitate, răspândite în foarte multe clădiri, există o rețea naționala foarte bine pusă la punct”, a mai spus expertul.
Mai departe, deși este o certitudine că va exista un cutremur asemănător cu cel din 1977, profesorul Vlad Manea nu este de acord cu anumiți experți care pretind că pot prezice când vom avea cutremur.
„Nu există o ciclicitate, o periodicitate nici la nivel mondial, cu atât mai puțin în zona Vrancea, care e spre sfârșitul ciclului tectonic. Dar în momentul în care vorbim, poate să se întâmple un eveniment sau în următorii 50 de ani. Și aici, orice se poate întâmpla”, a încheiat profesorul.
