Curtea Supremă s-a „lepădat” de dosarul „Revoluției”. L-a trimis la Curtea de Apel București, pe motiv că Ion Iliescu nu a fost președinte în decembrie 1989

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât vineri, 24 februarie, trimiterea spre judecată a Dosarului „Revoluției” către Curtea de Apel București, motivând că Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu nu fost președinte, respectiv viceprim-ministru al României, în perioada 22 decembrie – 30 decembrie 1989.  

Deciza Curții Supreme este cu atât mai controversată cu cât aceeași instanță s-a pronunțat, în ultimii ani, pe mai multe spețe legate de dosarul „Revoluției”, fără ca această instanță să ridice vreodată problema lipsei sale de competență. 

Pe de altă parte, așa cum a explicat, istoricul Mădălin Hodor, într-un amplu interviu pentru SunMedia, „din 22 decembrie 1989, seara, momentul în care a fost citită acea platformă program a Frontului Salvării Naționale, iar Ion Iliescu și-a asumat rolul de conducător, el a devenit, practic, conducătorul statului”. 

Citește și: EXCLUSIV Procurorul Cătălin Pițu despre decizia Înaltei Curți de a pune în discuție competența judecării dosarului „Revoluției”: Dacă Iliescu nu a fost atunci președinte, atunci și Legea siguranței naționale e în aer

„Având în vedere interesul public manifestat față de dosarul nr.1687/1/2022/a1, cunoscut sub denumirea Dosarul Revoluției, aducem la cunoștința opiniei publice următoarele:

Prin încheierea de ședință pronunțată în camera de consiliu, la data de 24 februarie 2023, ora 13.30, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Secției Penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a dispus trimiterea către Curtea de Apel Bucureşti a cauzei în care a fost sesizată cu Rechizitoriul nr. 11/P/2014 din data de 29 iulie 2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secția Parchetelor Militare.

În concret, s-a constatat că în perioada 22 decembrie 1989 orele 1600 – 30 decembrie 1989, unul dintre inculpați nu a deținut funcția de șef al Guvernului României, ci pe aceea de membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale şi, ulterior, de președinte al aceluiași organism,

iar un alt inculpat, în perioada 22 decembrie 1989 orele 1600 – 27 decembrie 1989, nu a deținut funcțiile de membru al Guvernului României, respectiv de viceprim-ministru, ci pe aceea de membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale, organ central de putere distinct de instituția Guvernului României.

În consecință, față de funcțiile deținute de inculpați în perioadele menționate, în raport cu dispozițiile Codului de procedură penală care reglementează competenţa după calitatea persoanei, a fost stabilită în favoarea Curţii de Apel Bucureşti competenţa de soluționarea a cauzei în primă instanță”, se arată în comunicatul de presă transmis de Înalta Curte de Casație și Justiție. 

Citește și: Controversa de la Înalta Curte: a fost sau nu Iliescu șeful statului, la Revoluție? Hodor: Dacă instanța va decide că el nu avea această calitate oficială, probabil va afecta și rechizitoriul – INTERVIU