Europenii și-au îmbunătățit percepția despre SUA și Uniunea Europeană și sunt dispuși să susțină Ucraina într-o măsură mai mare decât acum câteva luni. Este concluzia unui raport bazat pe un sondaj efectuat de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR).
Totuși, situația este volatilă, iar problemele legate de costul vieții tot mai ridicat ar putea să schimbe acest tablou în doar câteva luni, atenționează experții care au realizat studiul. Nu în ultimul rând, autorii studiului arată că România și Italia ar fi „verigile slabe”, chiar dacă și aici s-a îmbunătățit percepția.
Noul raport al ECFR îi are ca autori pe experții de politică externă Ivan Krastev și Mark Leonard și este bazat pe sondajul de opinie realizat de YouGov și Datapraxis în Marea Britanie, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România și Spania.
Raportul dezvăluie că, la un an de la izbucnirea războiului în Ucraina, diferențele de opinie din coaliția occidentală nu au crescut, ci au scăzut, și că multe partide politice de stânga și de dreapta sunt acum aparent unite în ceea ce privește susținerea Kievului și lupta armatei ucrainene pentru a-și recupera teritoriul pierdut.
Acest lucru arată că opinia publică din Europa nu mai preferă încheierea rapidă a războiului, cu costul unor pierderi teritoriale pentru Kiev, și că percepțiile despre Rusia au devenit mai dure, în medie 66% dintre respondenții din cele zece țări europene participante la sondaj considerând acum că Moscova este un „adversar” sau un „rival” al țării lor.
De asemenea, 40% dintre aceștia cred că Rusia este mai slabă acum decât era înainte de lansarea „operațiunii speciale” din februarie 2022 (doar 13% dintre respondenți o consideră mai puternică).
Autorii raportului, Ivan Krastev și Mark Leonard, observă că Europa demonstrează „o surprinzătoare unitate și determinare de a face tot posibilul pentru a susține independența Kievului”.
Potrivit spuselor lor, UE este văzută ca fiind „mai puternică” decât acum un an. Aproape peste tot, cu excepția Italiei, opinia predominantă este că UE nu este slabă sau mai slabă, ci puternică sau mai puternică decât s-a crezut inițial.
Această poziție a fost cea mai evidentă în Portugalia, acolo unde 58% dintre respondenți și-au exprimat acest punct de vedere, însă a fost și opinia deținută de o majoritate sau o pluralitate din: Danemarca (55%), Polonia (54%), România (51%), Estonia (48%), Spania (47%), Germania (45%) și Franța (41%).
Puțin europeni (în medie 19%) cred că UE este mai slabă decât au crezut inițial.
Și, chiar și în Marea Britanie, care nu mai este un stat membru după Brexit, opinia predominantă este că UE se află într-o poziție mai puternică sau la fel de puternică în comparație cu anul trecut (40% „mai puternică” sau „la fel de puternică”, comparativ cu 32% „mult mai slabă” sau „a fost și este în continuare slabă”).
Victoriile ucrainene i-au unit pe europeni
Determinarea și succesul armatei ucrainene de a împinge înapoi ofensiva rusească i-a convins pe susținătorii anterior pesimiști. În mai 2022, opinia predominantă în țările chestionate de ECFR era că războiul ar trebui să se încheie cât mai curând posibil.
Polonia era singura țară în care respondenții preferau ca Rusia să fie pedepsită pentru agresiunea sa, chiar dacă asta însemna un război mai lung. Cu toate acestea, a intervenit o schimbare de opinie, iar astăzi, ideea că războiul dintre Rusia și Ucraina ar trebui să se încheie cât mai repede posibil nu mai este populară printre europeni (deși trebuie reținut că ECFR a formulat diferit această întrebare în 2023).
Citește și: Revendicările patriotului român trezit
Comentând pe baza raportului noului sondaj, Mark Leonard, coautor și director al ECFR, a spus că rezultatele sunt mai bune decât era de așteptat, însă a avertizat că lucrurile s-ar putea schimba:
„La un an de la începerea războiului, Europa este mai unită ca niciodată. În mod extraordinar, războiul a făcut ca naționaliștii și liberalii să susțină împreună Kievul.
Însă această unitate ar putea fi testată în anul care urmează: dacă Ucraina va suferi eșecuri pe câmpul de luptă, dacă costurile cu refugiații vor crește sau dacă Washingtonul își va retrage susținerea. Liderii europeni ar trebui să folosească acest an pentru a se pregăti pentru vremurile tulburi care vor urma.”
Există un consens în spectrul politic că Ucraina ar trebui să-și redobândească toate teritoriile pierdute în acest conflict. ECFR a descoperit niveluri comparabile de susținere atât printre susținătorii partidului liberal al lui Emmanuel Macron, Republica în Mișcare (LREM), cât și printre susținătorii partidului naționalist de extremă dreaptă al Poloniei, Lege și Justiție, în ceea ce privește dreptul Ucrainei de a revendica toate teritoriile pierdute în acest conflict, fiind vorba de 61% și respectiv 62% dintre respondenți.
De asemenea, susținătorii Partidului Verzilor din Germania sunt la fel de agresivi în această privință, 48% dintre ei (o pluralitate) exprimându-și acest punct de vedere.
Rusia nu mai sperie atât de mult
Îngrijorările cu privire la utilizarea armelor nucleare de către Rusia au scăzut. Dintre respondenții participanți la sondaj, cei din Germania au fost cel mai puțin îngrijorați în acest an, doar 23% (în scădere de la 27% în mai 2022) considerând că utilizarea armelor nucleare este un motiv principal de preocupare în ceea ce privește războiul dintre Rusia și Ucraina. Scăderea temerilor nucleare a fost cea mai evidentă în Franța (de la 34% la 26%), dar a fost evidentă și în Marea Britanie (de la 37% la 32%) și Spania (de la 36% la 31%).
Rusia este în general văzută ca un „adversar” sau un „rival” de fiecare țară europeană participantă la sondaj.
Această poziție a fost cea mai pronunțată în Danemarca (82%), dar a fost de asemenea puternică și majoritară în Estonia (79%), care are o graniță terestră cu Rusia, dar și în Polonia (79%), Marea Britanie (77%), Germania (69%), Spania (65%), Franța (59%), Portugalia (57%) și Italia (54%).
Ce spun românii
Cel mai slab răspuns s-a înregistrat în România, acolo unde 44% dintre respondenți (totuși, o pluralitate) au fost de părere că Rusia este un „adversar” sau un „rival”.
De asemenea, Rusia este considerată „mai slabă” decât acum un an. În cele zece țări europene participante la sondaj, în medie 47% dintre respondenți au considerat că Rusia este „slabă” sau „mai slabă”, în timp ce 32% au considerat că este „puternică” sau „mai puternică”.
Respondenții din Estonia (64%), Polonia (61%), Danemarca (56%), Marea Britanie (54%) și, într-o mai mică măsură, Germania (48%) sunt de părere că Rusia se află acum într-o poziție mai slabă sau cel puțin la fel de slabă ca acum un an. Opiniile au fost împărțite în Italia (42% puternică sau mai puternică vs 39% slabă sau mai slabă), Franța (31% vs 38%), România (42% vs 34%), Spania (44% vs 40%) și Portugalia (43% vs 35%).
Costul vieții îi sperie pe europeni
Setul de date al ECFR dezvăluie că, comparativ cu mai 2022, s-a înregistrat o creștere, la nivelul blocului comunitar, a îngrijorărilor generate de costurile vieții de zi cu zi.
Ivan Krastev, coautor și președinte al Centrului pentru Strategii Liberale, a remarcat și el unitatea europenilor, însă se așteaptă ca în următoarele luni aceasta să fie pusă la încercare:
„În ciuda așteptărilor Kremlinului, Europa a devenit mult mai unită în ultimul an. Însă rămâne de văzut cât timp va dura această unitate.
Liderii europeni ar trebui să profite de această perioadă pentru a consolida reziliența continentului la șocuri, inclusiv în ceea ce privește presiunile generate de costul de trai,
și pentru a echipa Ucraina, astfel încât să poată încheia un acord de pace și să câștige războiul, în cele mai bune condiții posibile pentru propriii cetățeni și publicul larg european.”
Aceste temeri referitoare la nivelul de trai au fost cele mai pronunțate în Italia, acolo unde 34% dintre cei chestionați (în creștere de la 25%) au considerat că aceasta este o îngrijorare majoră ca urmare a războiului dintre Rusia și Ucraina. De asemenea, s-au înregistrat creșteri semnificative în Spania (de la 21% în mai 2022 la 28% în ianuarie 2023), Franța (de la 27% la 31%), Portugalia (de la 25% la 29%) și România (de la 17% la 21%).
Europenii, mai apropiați de SUA
Percepțiile despre SUA s-au îmbunătățit, majoritatea respondenților din țările participante la sondaj considerând că SUA este mai puternică acum decât în urmă cu un an sau cel puțin la fel de puternică cum au crezut inițial.
De asemenea, SUA este considerată un „aliat” sau un „partener necesar” de majoritatea respondenților din cele zece țări europene. Respondenții din Danemarca (52%) și Marea Britanie (44%) sunt cei care consideră cel mai mult că SUA este un „aliat” al țării lor, în timp ce cetățenii din Germania și Polonia sunt împărțiți: unii văd SUA ca pe un „aliat” (32%, respectiv 42%), alții ca pe un „partener necesar” (33%, respectiv 42%).
În Danemarca și Germania, s-a înregistrat o creștere a opiniei că SUA este un „aliat” (52%, respectiv 32% dintre cetățeni având acest punct de vedere), în timp ce 35% dintre danezi și 19% dintre germani considerau că SUA era „aliatul” Europei în urmă cu doi ani.
România și Italia, „verigile slabe”
Autorii raportului, Ivan Krastev și Mark Leonard, observă că există trei grupuri în Europa cu atitudini diferite asupra conflictului: „militanții nordici și estici”, reprezentați de Estonia, Polonia, Danemarca și Marea Britanie, care susțin urmărirea obiectivelor de către Kiev în acest război; „Vestul ambiguu”, reprezentat de Franța, Germania, Spania, Portugalia, în care opiniile sunt împărțite pe această temă; și „verigile slabe sudice”, reprezentate de Italia și România, care vor să vadă o încheiere rapidă a conflictului, chiar și cu costul cedării de teritorii de către Ucraina.
De asemenea, autorii indică trei factori care contribuie la unitatea europeană în fața războiului:
În primul rând, succesele de pe câmpul de luptă ale armatei ucrainene care au generat susținere pentru ideea recuperării tuturor teritoriilor de către Ucraina la finalul războiului. Krastev și Leonard cred că acest lucru este indicat de faptul că mulți europeni consideră acum că Rusia este o putere globală „mai slabă” și nu mai sunt atât de îngrijorați de perspectiva unei escaladări nucleare. De asemenea, acest lucru este evidențiat și de ideea foarte răspândită că UE se află într-o poziție mai puternică decât părea înainte.
În al doilea rând, este vorba de consensul care s-a format în spectrul politic și care unește în prezent mare parte din orientările de stânga și de dreapta. Invazia Rusiei în Ucraina a contestat ipotezele unei păci după Războiul Rece, forțându-i pe liberalii europeni să redescopere valoarea conceputului de „hard power”, în timp ce, pe de altă parte, a evidențiat valoarea unei acțiuni europene combinate și i-a obligat pe naționaliști să renunțe la dorința de a părăsi UE.
Și, în al treilea rând, coeziunea reînnoită dintre SUA și Europa cu privire la obiectivele de politică externă, mai ales între euroatlanticii tradiționali și suveraționiștii europeni.
De unde vin temerile
Totuși, potrivit lui Krastev și Leonard, elementele fundamentale care unesc mare parte a Europei sunt fragile și ar putea să fie „dinamitate” de alte probleme cu care se confruntă continentul, cum ar fi inflația și îngrijorările privind costul de trai, dar și perspectiva migrației care ar putea diviza din nou partidele de dreapta și de stânga. Această unitate este în mod special vulnerabilă la modificări ale poziției SUA.
Prin urmare, autorii le recomandă liderilor europeni să utilizeze acest spațiu pentru a face progrese în vederea îmbunătățirii rezilienței blocului comunitar și să nu considere sigură această unitate remarcabilă.
Asta înseamnă să facă tot ce pot pentru a echipa Ucraina; să instituie politici referitoare la costul de trai și la gestionarea refugiaților; și, mai presus de toate, să profite de următoarele optsprezece luni pentru a deveni imuni la schimbările politice ce pot avea loc de cealaltă parte a Oceanului Atlantic.
Krastev și Leonard sunt de părere că, dacă liderii europeni vor reuși să facă toate aceste lucruri, aceștia vor descoperi că opinia publică va rămâne puternică, contrar așteptărilor Kremlinului.
