O nouă criză mondială se profilează la orizont, iar România nu pare deloc că s-ar afla la adăpost. Trei bănci americane s-au prăbușit în decurs de doar o săptămână, iar problemele au ajuns deja în Europa, unde o bancă uriașă precm Credit Suisse e în picaj.
Nici băncile asiatice nu se simt mai bine, iar bursele deschid pe roșu, în timp ce panica se răspândește peste tot. Prognozele specialiștilor sunt tot mai rezervate, iar mulți dintre ei prevăd o criză serioasă.
Economistul Radu Nechita, director al Centrului de Studii Regionale a Universității „Babeș-Bolyai” Cluj, vede umbra crizei extinsă tot mai tare, după falimentul Silicon Valley Bank. Expertul spune că deja ne aflăm într-o criză, iar pe lângă falimentele bancare din Statele Unite ale Americii au apărut și alte semne de rău augur.
Inflația, de neoprit în Uniunea Europeană și Statele Unite, și-a reînceput ascensiunea, după o perioadă de acalmie, care le-a făcut pe autorități să-și clameze victoria.
România și alte nouă țări din Uniunea Europeană se confruntă cu o inflație galopantă, iar consumul, unul din motoarele economiei, dă semne de oboseală.
Ca și cum n-ar fi de ajuns, urmare a falimentelor bancare, bursele din întreaga lume deschid zi de zi pe roșu, iar panica pare de neoprit. În opinia profesorului clujean, criza și-a făcut deja apariția, chiar dacă, cel puțin deocamdată, nu e la fel de adâncă precum cea din 2008.
Există însă și câteva elemente comune, remarcă el. La fel ca atunci, criza a avut ca punct de pornire sistemul bancar din Statele Unite ale Americii și inflția, dar și repeziciunea cu care s-a propagat în Europa și nu numai.
Cauze profunde
Cauzele se regăsesc însă, spune el, și în politicile nesăbuite din timpul pandemiei, când toate guvernele au pompat bani crescând masa monetară fără să țină cont de riscurile uriașe. Războiul de agresiune purtat de Federația Rusă în Ucraina nu a făcut decât să grăbească izbucnirea crizei și să o amplifice.
„Reacțiile unor politicieni panicați pe timpul pandemiei au fost excesive și lipsite de discernământ. Lockdown-urile au fost un autogol denunțat de economiști.
Sigur că nu toate măsurile au fost exagerate, unele erau justificate, însă noi am avertizat atunci că lockdownurile, combinate cu umblatul la tiparnițele de bani, creșterea excesivă a masei monetare și pomparea de bani cu nemiluita în timp ce economiile erau ținute închise nu pot să reprezinte o soluție.
Bineînțeles, toți economiștii care am spus lucrul asta am fost catalogați ca fiind sociopați, acuzați că punem economia înaintea oamenilor.
Însă numai un ignorant poate să considere că economia este ceva și oamenii sunt altceva, în realitate economia este cu și despre și pentru oameni.
Noi nu putem torpila economia gândind că oamenii or să o ducă mai bine, doar ignoranții economici pot veni cu o asemenea dihotomie, o asemenea separare între măsuri favorabile pentru economie, dar rele pentru oameni”, a spus economistul.
Un sistem imperfect
Dacă politicile economice din timpul pandemiei au provocat o inflație fără precedent în ultimele decenii, rezultatele nu au întârziat să apară. Iar falimentele bancare din SUA nu au apărut nici ele din neant.
„Sunt foarte multe lucruri de spus despre sistemul bancar american. În urmă cu mai mulți ani, un autor spunea că dacă am dori să avem un sistem care maximizează riscul de falimente bancare am avea un sistem exact așa cum îl avem.
Asta era în urmă cu 3-4 decenii. Nu poți să vii să spui că problemele sunt din cauza dereglementarii după ce în ultimii ani, Rezerva Federală a pompat bani în sistem. Verificați pe site-ul Federal Reserved Bank și vedeți cum a evoluat masa monetară emisă de FED în ultimii ani.
Cum s-au pompat bani cu nemiluita pentru a finanța într-un mod aparent nedureros politicile stupide de luptă împotriva epidemiei, lockdown-urile. Acum vine factura!”, avertizează economistul.
Inflația va adânci și mai mult criza
Iar criza se va adânci, spune el, provocată de politicile inflaționiste inconștiente. Mai mult, riscul este ca situația să se deterioreze și mai mult. „Factura ia diverse forme.
Dacă se merge mai departe cu politicile inflaționiste, putem să rostogolim bulgărele de zăpadă, crește și la un moment dat se va izbi în capul generațiilor următoare devastând mai mult decât o face acum. Iar acum mult mai puțin decât dacă s-ar fi oprit politicile astea în urmă cu 2, 3, 4 ani”, avertizează profesorul.
El a vorbit despre ceea ce va urma și despre lipsa de cultură financiară a populației și despre așteptările nerealiste nerealiste ale celor care se așteaptă ca prețurile să se domolească și să scadă.
„Prețurile cresc și vor rămâne așa. Vedeam pe diverse comentarii pe Facebook și chiar și prin presă sau pe la radio cumva că: «păi, cum, domne, a scăzut inflația, dar prețurile nu scad?». Asta arată cât de rău reușim noi economiștii și profesorii de economie să explicăm lumii care este, de fapt, situația.
Rata inflației mai scăzută înseamnă că prețurile continuă să crească. Atâta timp cât inflația este mai mare decât zero, prețurile vor crește. Cresc mai încet, adică e ca și cum ai zice: «Omul încetinește, dar de ce nu dă în marșarier?» De aia, pentru că doar încetinește creșterea prețurilor. Inflație înseamnă creșteri de prețuri ca efect întârziat al creșterii masei monetare”, subliniază profesorul.
În continuare, el se așteaptă ca tendința de scădere a tranzacțiilor imobiliare să se accentueze, iar falimentele companiilor, în țară și în străinătate, să se înmulțumească și mai mult, așa cum deja se întâmplă de mai bine de un an.
„Ceața se împrăștie și apar anumite elemente, simptome ale crizei. Falimentele bancare sunt un astfel de simptom, nu singurele.
Faptul că dobânzile nominale au crescut, înseamnă că o serie de business-uri, o serie de proiecte care păreau viabile pe hârtie la dobânzi de zero virgulă ceva la sută, poate chiar la dobânzi real negative, adică mai mici decât inflația, acum se constată că s-ar putea să nu fie rentabile sau chiar să fie pe pierderi”, a punctat el.
România, printre cele mai expuse
În ce privește România, inflația a apărut aici mai repede decât în alte țări, amintește Radu Nechita. Asta nu înseamnă însă că se va domoli mai repede decât în alte părți. Problemele economiei românești, cele comune cu ale altor economii, dar și cele specifice, nu par să aibă leac, iar autoritățile nu reușesc să le gestioneze.
Aceasta e prognoza profesorului Nechita, care avertizează că incapacitatea autorităților de a atrage fonduri europene, coroborată cu politica bugetară nesăbuită nu face decât să accentueze derapajele economiei.
„Așa cum se știe, în România costul pandemiei nu s-a acoperit doar din tiparnițele Băncii Naționale, ci și din datoria publică. Iar datoria publică crește, crește, în timp ce autoritățile practic devalizează companiile de stat. E o orgie a cheltuielilor publice, o risipă care nu avea cum să rămână fără urmări”, mai arată expertul.
El se așteaptă ca dincolo de creșterea falimentelor IMM-urilor, să apară și alte probleme de genul falimentului Euroins. De altfel, statul a arătat o dată în plus, mai spune el, că nu ține cont de regulile capitalismului, iar urmările nu pot fi decât devastatoare.
„Falimentul Euroins, care avea o cotă de piață de 30-40 la sută, și era lider de piață spune multe. Este iarăși un domeniu în care autoritățile acum vor spune că nu funcționează capitalismul, în condițiile în care autoritățile au făcut să nu opereze una din regulile esențiale ale capitalismului, și anume responsabilitatea individuală.
Piața asigurărilor este o piață în care se socializează pierderi de multă vreme, soluțiile autorităților sunt plafonări de prețuri, nu mai multă concurență, nu capitalizare, nu responsabilizarea individuală, cum se practică în alte țări”, a încheiat profesorul.
