Pandemia COVID-19 pare pe sfârșite, însă nu e exclusă apariția unei noi variante a SARS-CoV-2, care să ne dea bătăi de cap. Într-un interviu pentru SunMedia, imunologul Ștefan Dascălu, cercetător la Universitatea Oxford, a explicat când am putea scăpa definitiv de pandemie, dar și ce noi riscuri pot să apară pe termen mediu și lung.
Pandemia COVID-19 a schimbat lumea la față, din 2020 până azi, dar cel mai important este că le-a reamintit guvernelor din toată lumea cât de vulnerabilă este omenirea în fața unor astfel de catastrofe.
Însă chiar dacă pandemia pare tot mai aproape de final, există temerea că ar putea oricând să apară noi variante ale virusului, mai contagioase și, cel mai grav, mai patologice, mai letale.
Cercetător la universitățile Oxford și Kent, românul Ștefan Dascălu atenționează că circulația masivă a virusului în China, țară ca a renunțat după trei ani la politica zero Covid, ar putea duce la apariția unor noi mutații ale virusului.
„Orice este posibil, din această perspectivă nu putem prezice evoluția virusului în timp. Noi sperăm să nu existe o virulență crescută, o severitate a simptomelor mai mare, dar vedem că apar aceste tulpini foarte infecțioase și la fiecare ciclu de infecție virusul poate suferi teoretic o mutație prin care poate dobândi această capacitate de a cauza simptome mai severe.
Din acest motiv monitorizăm și suntem atenți la orice evoluție a tulpinilor aflate în circulație în momentul de față”, explică infecționistul.
Când putem scăpa de pandemie
Vestea bună este că faptul că o bună parte a populației a fost vaccinată, iar o altă parte însemnată a trecut prin infecție ne-ar putea ajuta chiar și în cel mai negru scenariu, dacă ar fi să apară o variantă mai agresivă a virusului.
„Cu siguranță expunerea colectivă la virusul SARS CoV-2, la tulpinile de până acum, va avea o contribuție în gestionarea ulterioarelor infecții la care vom fi supuși.
Fie expunere și la expunere mă refer nu doar expunerea la virus, ci și vaccinarea care vedem că a reușit să salveze enorm de multe vieți și să intrăm practic în normalitate mulțumită vaccinurilor”, punctează Dascălu.
Imunologul român a vorbit și despre momentul în care am putea asista la finalul pandemiei. Decizia va aparție OMS, iar Ștefan Dascălu are un scenariu optimist și unul rezervat.
„Din perspectiva OMS, personal nu cred că va fi declarată încheiată pandemia COVID-19 până când nu vedem ce se întâmplă cu exactitate în China. Până nu se va rezolva situația epidemică a Covid- 19 în China, din cauză că, în momentul de față, situația de acolo chiar dezastruoasă.
Și de acolo, Doamne ferește, poate apărea o nouă tulpină care să ne pună iar în stare de alertă. Nu mă refer la starea de alertă legală, ci la starea de alertă în general.
În opinia mea, într-o variantă optimistă, s-ar putea ca până la sfârșitul acestui an OMS să declare finalul pandemiei. Într-o variantă mai puțin optimistă, aș zice că asta ar mai dura încă un an”, a adăugat expertul.
Un nou pericol apare la orizont
Dacă finalul pandemiei COVID-19 pare că se apropie pe zi ce trece, numeroși specialiști atrag atenția că un nou pericol ne-ar putea pândi. Asta înseamnă noi virusuri sau noi bacterii ucigașe care ar putea semăna moarte și declanșa o nouă pandemie, pe termen mediu sau lung.
Iar acesta nu este un scenariu prost de film SF, ci e realitatea, avertizează Ștefan Dascălu. O posibilitate ar fi, spune el, ca o viitoare pandemie să fie provocată de virusul gripei aviare, H5N1. În prezent, acest virus circulă în fermele din Europa și cauzează pagube de miliarde de euro.
În ce privește posibilitatea virusului de a trece de la pasări la om există o veste bună, dar și una proastă.
Vestea bună este că, deși au existat câteva cazuri mai degrabă izolate, virusul gripei aviare nu este adaptat să treacă de la păsări la om. Acest lucru nu înseamnă însă că evoluția virusului nu-l va ajuta pe viitor să facă trecerea spre noi gazde, până când se va adapta să treacă la om.
Experiența cu gripa porcină, H1N1, care a provocat o pandemie în 2009-2010, dar și cea mai recentă, cu pandemia COVID-19, nu face decât să arate puterea virusurilor de a se adapta și a lovi pe neașteptate.
Dincolo de a trata cu maximă atenție lucrurile și de a rămâne vigilenți, oamenii de știință nu prea au cum să preîntâmpine un astfel de pericol.
În realitate, o nouă pandemie ar putea să izbucnească și să se răspândească cel mai probabil dintr-o țară subdezvoltată sau dintr-o țară cu regim autoritar, unde factorii de decizie să evite, așa cum a făcut Guvernul de la Beijing, luarea unor măsuri când a izbucnit pandemia actuală.
Din nou, și aici există o veste bună, iar asta este că există vaccinuri pentru gripă care pot fi adaptate.
„Ca intervenție nu prea avem ce să facem în regimurile autocratice totalitate. Ca adaptare a vaccinurilor și că măsuri epidemiologice pe care le putem lua se pot lua cu siguranță mult mai rapid decât în cazul pandemiei COVID-19.
În primul rând, pentru că avem deja vaccinuri antigripale pe care le putem adapta relativ ușor la noile variante care ar putea apărea.
Asta că să spun așa cu o notă de optimism. Consider că precauția este cel mai bun aliat al nostru când vine vorba și de ce va urmă și de ceea ce se întâmplă în momentul de față”, a mai spus Dascălu.
În schimb, există și un alt aspect de care ar trebui ținut cont, mortalitatea ridicată a virusului gripei aviare:
„În cazul gripei aviare, și aici nu mă refer la tulpinile adaptate la oameni sau la cele care au avut mutații, în cazurile acelea de contact proximal cu păsările infectate, mortalitatea este foarte, foarte crescută.
Din acest motiv, îngrijorarea este cu atât mai mare față de gripa aviară. Să sperăm că nu vom ajunge niciodată în situația respectivă, dar încă o dată, este mai mult o notă de optimism aici.”
Comparația între Covid-19 și gripă
Ștefan Dascălu spune că virusurile gripale sunt mult mai adaptabile decât temutul SARS-CoV-2, din cauză că suferă mult mai multe mutații. În plus, virusurile gripale sunt mai agresive.
În acest caz, explicația pentru numărul mare de decese cauzat de SARS-CoV-2 este explicabil în primul prin faptul că acest virus s-a răspândit într-o populație care nu mai intrase în contact anterior, astfel că oamenii nu au dezvoltat rezistență.
În realitate, virusul antigripal este mult mai agresiv, dar aici intervine alt aspect. Aproape fiecare om de pe Terra a fost deja expus virusurilor gripale și a dezvoltat anumiți anticorpi, iar aceștia, în cele mai multe cazuri, asigură un anumit grad de protecție în ce privește cazurile grave.
Citește și: Va putea fi evitată recesiunea globală în 2023?
Însă viteza cu care se adaptează aceste virusuri gripale face necesară adaptarea sezonieră a vaccinurilor existente, iar cazurile în care o persoană se poate infecta chiar de două-trei ori în interval de doar câteva luni nu reprezintă neapărat excepții.
„Avem probleme și pentru că spre deosebire de Covid-19, virusurile gripale suferă mutații într-un mod mult mai agresiv. Asta automat implică nu doar faptul că dezvoltarea unui vaccin împotriva lor este dificilă, dar și faptul că sistemul nostru imunitar, odată ce am avut o infecție, o putem avea încă o dată chiar la interval de câteva luni. În acest caz, totul depinde de evoluția acelor tulpini în circulația epidemică”, a conchis Dascălu.
