Relațiile dintre Uniunea Europeană și China par mai complicate ca oricând, mai ales după vizita lui Macron și Ursula von der Leyen la Beijing. Doi binecunoscuți politologi români, Valentin Naumescu și Cristian Pîrvulescu, analizează pentru Sun Media complexitatea relațiilor sino-europene și explică ce au obținut liderii europeni în urma negocierilor cu Xi Jinping.
Uniunea Europeană și China au un tratat comercial semnat încă din 2020. Însă dacă relațiile economice sunt dintre cele mai solide, pe plan politic se poate vorbi despre o răceală, mai ales după ce președintele chinez Xi Jinping a refuzat să se delimiteze de Vladimir Putin și a parafat mai multe înțelegeri comerciale cu Rusia.
În pofida eforturilor liderilor europeni, Beijingul a rămas de neclintit în poziția sa. Totuși, există și aspecte pozitive, iar președintele Macron și Ursula von der Leyen preferă să vadă jumătatea plină a paharului.
Europa și China au nevoie unele de alte, comercial. Iar în ce privește relațiile sino-ruse, există și aici aspecte pozitive. Astfel, Xi Jinping a refuzat până acum să ajute Rusia cu arme, iar ori de câte ori Putin și oamenii săi au apelat la amenințări privind un război nuclear, Beijingul a dezavuat poziția Moscovei și a cerut imperativ renunțarea la un asemenea discurs.
În plus, China a anunțat că sprijină suveranitatea Ucrainei, deși nu a adus în discuție invazia rusă și nici ocuparea unor teritorii ucrainene.
Ce a obținut UE la Beijing
Profesor de Relații Internaționale la Facultatea de Studii Europene, Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj, și președintele ICDE (Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană), un think-tank al cărui scop este promovarea prin dezbateri, proiecte și acțiuni cultura democratică și valorile fundamentale ale Uniunii Europene, Valentin Naumescu (foto) crede că Macron și Ursula von der Leyen au eșuat în a-l convinge pe Xi Jinping să condamne invazia rusă în Ucraina. În același timp, însă, China are grijă să nu depășească o anumită linie roșie și refuză să ajute concret Rusia. Explicația ar fi una simplă, spune profesorul clujean.
„China va rămâne, cred, cu poziția pe care a exprimat-o acum o lună. Aceea a unui sprijin declarativ, să spunem, politic, pentru Rusia. Este însă un sprijin moderat, și nu un sprijin militar, ci un sprijin economic moderat și tehnologic.
Ceea ce dorește China este ca Rusia să nu iasă nici câștigătoare în Ucraina, nici învinsă.
China nu este avantajată de niciunul dintre cele două scenarii, ci de o Rusie care să iasă slăbită din acest război și dependentă de China. O Rusie slăbită și dependentă economic și tehnologic de China, dar o Rusie care să-și păstreze opțiunea politică și strategică anti-americană și anti-occidentală și să depindă de China, repet, este maxim. Este tot ceea ce Partidul Comunist Chinez își poate dori mai mult din acest război”, spune Naumescu.
O Rusie învinsă nu ar fi în interesul Chinei pentru că, o înfrângere, clar, categorică, ar duce probabil la un moment de criză majoră în Rusia, foarte probabil la căderea regimului Putin, consideră profesorul clujean.
„Din această tulburare internă majoră nu se știe ce tip de regim s-ar instala la Moscova și dacă nu cumva, conducerea post-Putin a Rusiei va dori normalizarea relațiilor economice, cel puțin economice și comerciale cu Occidentul.
Pe de altă parte, nici o Rusie victorioasă nu este în interesul Chinei pentru că astfel, Rusia ar ieși din dependența față de China și și-ar vedea, dintr-o dată, orgoliul satisfăcut, un anumit sentiment de superioritate și ar recâștiga, să spunem, încrederea în forțele proprii”, explică el.
Paradoxul relațiilor sino-europene
Profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, cunoscutul politolog Cristian Pîrvulescu (foto) este de părere că, în realitate, relațiile sino-europene sunt mai puțin bune decât se crede. Asta pentru că, de fapt, Uniunea Europeană este dezavantajată din cauza deficitului de comerț exterior.
„Relația lor nu este atât de bună pentru că este dezechilibrată. Este un deficit imens al comerțului exterior între Uniunea Europeană și China care trebuie să fie corectat. Este imens, este în favoarea Chinei. Sigur că acesta este un element care poate să întărească puțin poziția Uniunii Europene, pentru că China este dependentă economic de Uniunea Europeană, dar un asemenea decalaj ne expune foarte mult și am văzut-o cu toții”, spune Pîrvulescu.
Dacă Uniunea Europeană ar putea să aibă anumite avantaje, există și anumite riscuri. Iar asta pentru că, mai spune Pîrvulescu, China are o strategie ce poate fi defavorabilă Bruxellesului, așa cum a arătat-o trecutul.
„China a fost într-o încercare directă de a prelua controlul economic al Uniunii Europene prin strategiile financiare pe care le-a folosit după criza din 2008, când a preluat enorm de multe afaceri din Uniunea Europeană pe care le-a folosit pentru a-și impune exigențele economice.
Nu suntem cu China astăzi în aceleași relații în care eram în urmă cu 15 ani. China poate să condiționeze lucrurile și asta face ca problema democrației să fie o problemă care este doar așa bifată în discuțiile cu Xi Jinping, dar nu este nici pe departe atinsă în mod serios. Pentru că știm foarte bine că Xi Jinping este din acest punct de vedere pe aceeași linie cu Vladimir Putin.
Aici este, de fapt, problema. Nu vorbim doar de o concurență a Chinei cu Statele Unite ale Americii și asta nu înțeleg liderii europeni. Vorbim de o concurență a Chinei și cu Europa”, avertizează Pîrvulescu.
Decuplarea economică chino-europeană, un vis
În ce privește relațiile comerciale dintre UE și China, Valentin Naumescu admite că acestea sunt bune în prezent. Totuși, pe termen lung ar fi de preferat, spune el, ca Europa să se decupleze economic de China.
„Pe plan economic am sesizat o declarație interesantă a Ursulei von der Leyen, care pare să tempereze curentul acesta care se pronunță pentru decuplarea de China. Ursula von der Leyen spune că acest lucru nu este posibil, nu e realist, cel puțin pe termen scurt și mediu.
În schimb, trebuie să se discute mult mai transparent, mai apăsat, mai responsabil cu China în privința relațiilor pe care China le va avea cu Rusia și influența asupra finalizării acestui război, dacă și China dorește să-și continue relațiile cu Uniunea Europeană.
Deci, ruptura economică Uniunea Europeană-China pare că nu este dorită în acest moment de nicio parte, nici de la Beijing și nici de la Bruxelles sau de Paris. Asta este realitatea. Legăturile economice sunt mult prea puternice”, spune Naumescu.
Cel mai mare risc pentru Uniunea Europeană
Există și temerea că, după ce Europa de Vest a fost dependentă decenii la rând de gazele și de petrolul Rusiei, acum ar putea deveni dependentă de China.
„Atenție, a spus-o și Josep Borrell, au spus-o și alți politicieni europeni să nu schimbăm dependența de Rusia, bineînțeles referindu-se la dependența energetică de hidrocarburile importate din Rusia, cu o dependență economică de China.
Deci există această temere și eu cred că este pe deplin justificată, dar din păcate în acest moment Uniunea Europeană nu este pregătită să se decupleze de China din multe puncte de vedere. Sunt analize foarte solide din punct de vedere industrial al resurselor sau al materiilor prime critice cum se numesc, metale rare și așa mai departe”, punctează Naumescu.
În acest context, ținându-se cont de faptul că dependențele sunt încă foarte puternice, Uniunea Europeană nu are prea multe soluții. O renunțare bruscă la relațiile comerciale cu China ar avea efect devastator pentru ambele părți.
„Deci este de preferat cel puțin pentru acest deceniu până când capacitățile industriale, economice ale Uniunii Europeane vor putea permite să ne descurcăm fără China, să avem o relație economică normală cu Beijingul. Asta desigur în condițiile în care China nu va susține Rusia în mod substanțial în acest război, iar la negocierile de pace care vor urma va reuși să facă această absolut necesară distincție între victimă și agresor”, completează el.
Pe de altă parte, Valentin Naumescu recunoaște că era puțin probabil ca europenii să obțină mai mult din partea lui Xi Jinping. Finalmente, menținerea dialogului bilateral ar putea aduce alte beneficii, pe termen mediu și chiar lung, inclusiv în ce privește războiul din Ucraina. Iar simplul fapt că China afișează o poziție detașată față de problemele Rusiei și refuză să-l ajute cu arme pe Putin poate fi considerat un lucru bun.
„Personal, nu aveam mari speranțe că această vizită va duce la o repoziționare spectaculoasă a Chinei față de ceea ce președintele Xi Jinping deja a afirmat. Dar, pe de altă parte, menținerea dialogului cu China este utilă și importantă.
China nu a oferit ajutor militar Rusiei până acum și nu cred că va oferi nici în continuare ajutor militar. Lucrul acesta este important. De asemenea, China, tot la lucrurile bune, dacă putem face o astfel de listă, nu a încurajat, chiar să spunem direct, a descurajat clar orice amenințare nucleară și orice referire la posibilitatea folosirii armei nucleare. Nu a recunoscut teritoriile anexate, presupus, așa zisele referendumuri”, a încheiat Naumescu.
