Criza din sistemul bancar american, a cărui undă de șoc s-a simțit și în Europa, și Asia, le dă frisoane bancherilor și economiștilor. Profesor la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din cadrul UBB Cluj, Liviu Deceanu explică, pentru SunMedia, care e situația reală a economiei românești și în ce măsură suntem aproape de o nouă criză economică.
Reprezentanții Fondului Monetar Internaţional (FMI) vin cu vești proaste: perspectiva pentru creşterea economiei globale pe următorii cinci ani este cea mai slabă din ultimele peste trei decenii.
Asta înseamnă că, la nivel macro global, lucrurile vor sta mai prost și decât în 2008, anul ultimei crize care a zguduit economia mondială. Ca și cum acest avertisment nu ar fi suficient, experții FMI semnalează că există riscul unei fragmentări economice provocate de tensiuni geopolitice, ceea ce ar putea împinge spre criză.
Totuși, încă nu se poate vorbi despre o criză, chiar dacă inflația a lovit puternic și a sărăcit populația din SUA și până în Estul Europei.
În România, lucrurile stau încă relativ bine, chiar dacă există unele probleme deloc de neglijat. În opinia profesorului Liviu Deceanu, până acum economia României s-a comportat peste așteptări, chiar dacă creșterea economică din ultimii ani este întreținută aproape exclusiv din consum, iar inflația cosmetizează încasările statului.
Nu suntem (încă) în criză
„Deşi ultimii ani au fost plini de provocări pentru economia mondială, şi evident, şi cea românească, putem remarca rezilienţa neaşteptată a economiei autohtone, care s-a comportat mai bine decât credeam noi economiştii. Anul 2023 pare să aducă premise pentru rezultate mulţumitoare. Cu toate acestea, climatul de incertitudine se menţine, în special din cauza războiului din Ucraina, iar pericolul inflaţionist nu a trecut”, spune Deceanu.
Asta nu înseamnă că economia României nu poate intra oricând în picaj. Există câteva dezechilibre și probleme care dacă nu vor fi tratate la timp, riscă să provoace mari probleme și pot duce chiar la recesiune.
„Există și câteva probleme ale economiei românești, după cum urmează: Economia autohtonă beneficiază de prognoze relativ satisfăcătoare, în vreme ce economiile vestice se pregătesc pentru decelerare / recesiune. Explicaţia rezidă în buna evoluţie a PIB-ului în ultimele trimestre, precum şi în creşterea consumului privat şi a investiţiilor.
Totuşi, nu trebuie să devenim hiper-optimişti, cu atât mai mult cu cât această creştere este bazată în mare măsură pe consum, iar presiunile inflaţioniste nu au fost depăştite total”, spune Liviu Deceanu (foto stânga).
Vești proaste peste vești proaste
Și acestea nu sunt singurele vești proaste. În opinia economistului clujean, statul ar trebui să aibă un comportament mai responsabil și să lupte serios împotriva economiei subterane.
„Primele luni din 2023 au adus statului încasări mai reduse din TVA şi impozit pe profit, şi, în pofida acestui context preocupant, aproape 100.000 de noi locuri de muncă în aparatul de stat au fost scoase la concurs.
Considerăm că, în acest context, ar fi de preferat o atitudine mai responsabilă. Problema delicată a pensiilor speciale rămâne nerezolvată, până şi sfaturile Băncii Mondiale în acest sens fiind relativ vagi.
România continuă să fie unul dintre statele UE cu economia subterană cea mai dezvoltată, de aproximativ o treime din PIB (în vreme ce media UE este de sub 20% din PIB)”, subliniază Deceanu.
Și ca și cum nu ar fi suficient, există o altă problemă care începe să-și spună cuvântul. E vorba de deficitul înregistrat, care crește practic de la an la an.
„Un astfel de model de dezvoltare nu este acceptabil pe termen lung, iar abordarea trebuie schimbată. În utimul sfert de secol deficitul acumulat se ridică la aproximativ 128 miliarde euro (conform datelor Eurostat), ceea ce este mult prea mult”, e semnalul de alarmă tras de economistul român.
Inflația bate tot
De altfel, probleme precum cea a inflației nu reprezintă un aspect particular. Începând cu 2021, dar mai ales din 2022, economiile țărilor din Europa, dar și cea a SUA, au fost supuse unor presiuni inflaționiste nemaiîntâlnite în ultimele decenii.
„Problema inflaţiei nu este încă una de domeniul trecutului, iar ţintirea sa, la fel; recent, Fed-ul a ridicat dobânda de referinţă de la 4,75% la 5% (inflaţia pe februarie cifrându-se în SUA la 6%), iar BCE a majorat dobânda de referinţă cu 50 puncte de bază (în zona Euro, inflaţia este undeva în zona 8,5%, mult peste clasica ţintă de 2%)”, adaugă profesorul clujean.
Chiar dacă presiunile inflaţioniste s-au mai domolit, oficialii BCE iau în calcul diverse ipoteze de lucru, printre care şi alte potenţiale creşteri ale ratelor dobânzii, însă astfel de acţiuni sunt riscante în contextul actual, marcat de o creştere economică în suferinţă şi, recent, de anumite sincope în sectorul bancar european (SVB, Signature Bank, Credit Swiss).
„Dilemele băncilor centrale persistă, fine tuning-ul este tot mai greu de realizat, deşi doamna Lagarde sublinia că există instrumente specifice pentru ambele probleme – rata dobânzii pentru ţintirea inflaţiei, şi mecanismele de asistenţă pentru bănci”, indică Deceanu.
Profesorul a explicat și motivele care au dus la criza sistemului bancar din SUA, care a molipsit apoi Europa și Japonia și a gripat bursele din întreaga lume.
„Desigur, problemele bancare din SUA par a fi unele specifice unor bănci (mai ales cele dedicate capitalului de risc), care nu sunt de tip clasic, iar parte din cauze ţin de erori de management. E drept, se adaugă şi problema titlurilor de stat (parte a activelor acestor instituţii), care s-au depreciat puternic în contextul creşterii marcante a dobânzilor.
Politicile monetare uneori eronate (banii prea ieftini, dobânzile prea mici) au completat în ultimii ani un tablou care a amorsat această situaţie dificilă, însă nu catastrofală – este nevoie de luciditate şi de analize făcute la rece, nu de paralele exagerate cu criza din 2008”, punctează Liviu Deceanu.
Nici România nu putea face excepții. Cu o inflație care oscilează între 15,5 și 17%, România depășește cu mult țările din zona Euro, unde inflația e chiar și cu 10 procente mai mică.
Iar vestea proastă este că BNR și statul român nu au găsit până în acest moment soluțiile pentru a duce în jos inflația. Problema este că această inflație afectează foarte mult nivelul de trai, mai ales în țări sărace ca România, în care mare parte a populației este expusă riscului de sărăcie.
„La noi în ţară, inflaţia nu scade în ritmul în care ne-am fi dorit. În februarie, a fost anunţat un nivel încă preocupant – 15,5%. Deficitul excesiv, datoria în creştere, nu fac decât să potenţeze dezechilibrele, iar unele măsuri populiste sunt total inoportune în prezent. Aproape 100 de miliarde de lei s-au alăturat datoriei publice deja existente anul trecut, iar nevoia de responsabilitate din partea guvernanţilor este evidentă”, remarcă Deceanu.
Vestea bună pentru economia României și a UE
Însă nu totul este cenușiu. Profesorul clujean a păstrat pentru final o veste bună. E una dintre puținele vești bune, dar care umple măcar pe jumătate paharul.
„Un aspect pozitiv de subliniat, aşa cum arată şi Romanian Economic Monitor (FSEGA/UBB), este faptul că economia României, la fel ca cea europeană, au reuşit să identifice modalităţi de înlocuire a bunurilor şi serviciilor afectate de conflictul din Ucraina (în special este vorba de produse energetice). Această evoluţie a redus presiunile de pe piaţa mărfurilor şi, pe cale de consecinţă, a făcut ca rata anuală a inflaţiei să îşi modifice trendul, deşi, aşa cum am arătat mai sus, ea rămâne o problemă”, a încheiat profesorul Liviu Deceanu.
