Gabriel Turcu, avocat specializat în drepturile de proprietate intelectuală, spune că, în România, cei mai expuși abuzurilor ce țin de drepturile de autor sunt artiștii.
Mulți dintre ei nu își permit onorariile unui avocat specializat, așa că ajung la mâna companiilor cu care semnează contracte prin care le sunt impuse clauze absurde. Cunoscutul avocat are în plan constituirea unei asociații care i-ar consilia și apăra pe cei mai vulnerabili în fața abuzurilor de acest gen.
Gabriel Turcu este vicepreședintele grupului de lucru pe proprietate intelectuală din România, condus de Parchet și de Sorin Costrei, reprezentant al Guvernului României. Este unul dintre foarte puținii avocați specializați în drepturile de proprietate intelectuală care se implică în diverse proiecte ce țin de dreputurile de autor și de respectarea lor.
Gabriel Turcu spune că legislația României privind proprietatea intelectuală este perfect armonizată cu cea a Uniunii Europene. Problemele sunt, așdar, de o cu totul altă natură.
„Nu am avut nicio problemă la legislație, ci la aplicarea ei. Pentru că este domeniu comunitar, nu avem independență națională. Proprietatea intelectuală este sub aripa Bruxellesului și avem regulamente și directive foarte stricte. Legislația în domeniu a fost adoptată încă din perioada de pre-aderare a României la UE”, explică avocatul.
Artiștii români, cei mai vulnerabili
Foarte multe procese ce țin de proprietatea intelectuală sunt pe zona de business. În schimb, cei mai vulnerabili sunt artiștii, ale căror drepturi sunt de multe ori călcate în picioare și sunt supuși unor abuzuri.
„Cele mai des întâlnite cazuri sunt pe toată zona de business. Acolo este rulajul proprietății intelectuale cel mai mare. E vorba de branduri, în special, copieri parazitare, concurență neloială. La ora actuală, o mare problemă în România este și în zona protejării artișților. Aceștia nu au o voce asociativă care să-i apere în fața business-ului producătorilor care vin cu niște contracte și condiții nemiloase, pe sistemul take it or leave it”, subliniază avoatul.
În opinia sa, e vorba de un sistem foarte împovărător de contracte pentru creatorii de conținut și artiștii români, pentru că nu au o reprezentare autentică de tip sindical sau asociativ să facă față presiunilor de business mare de producători.
„Poate că or fi unele sindicate, dar dacă cel cu care ai contract îți impune niște clauze abuzive, vii la noi.
Le spunem noi care sunt clauzele abuzive pe zona asta, cum e în Franța, cum e în Germania. Acolo, n-ai cum să îi abuzezi pe artiși.
Pentru că acolo există niște asociații de artiști, de freelanceri, chiar și de jurnaliști foarte puternice. Acolo, ei îți spun direct că sunt interzise următoarele tipuri de clauze pentru membrii asociației”. Cu totul altfel stau lucrurile în România, adaugă el.
„Există contracte abuzive care prevăd faptul că n-ai voie să faci alte proiecte, n-ai voie să zâmbești, să te-îngrași, ajungi să nu mai ai voie nici să respiri. E destul de urât. Asta este piața, cumva lucrurile astea se întâmplă natural, nu pe niște principii morale. Și doar pe echilibre de forțe. Sau mai degrabă dezechilibre.
Și toți cei care se duc în zona asta, creatorii de conținut, până când nu vor găsi o formă, o voce mai puternică, vor sta pe rând cu pixul în mână și vor semna, poate, clauze abuzive, uneori fără să realizeze, alteori obligați sau mânați de speranța că vor deveni celebri”, arată el.
Printre planurile avocatului este să realizeze o organizație care să îi consilieze pe toți cei care se confruntă cu abuzuri ce țin de proprietatea intelectuală și care nu își pot permite să plătească serviciile unui avocat specializat.
„Trebuie o persoană calificată să-i îndrume pe acești oameni. Nu pot ei, singuri, să o facă, pentru că o legislație complexă pe care ar trebui să o stăpânească. Se lovesc de la primele lor contracte, sunt la primele lor legături, iar atunci au nevoie de cineva care să le apere drepturile, să-i îndrume corect”, spune el. Și dacă un astfel de proiect pare greu de crezut că va exista în România, în realitate lucrurile stau altfel.
„Nu e imposibil de făcut acest proiect, e aproape făcut. Mai trebuie un pic de timp. Am vorbit, am niște fondatori, dar mai trebuie și un pic de timp să le fac pe toate. Trebuia să fie gata prin ianuarie, dar mai durează puțin”, e vestea bună dată de avocatul Gabriel Turcu tuturor celor care au căzut victime unor abuzuri legate de drepturile de autor.
Ce e mai grav
În ce privește gravitatea încălcării acestor drepturi de proprietate intelectuală, pe primul loc este, spune el, decredibilizarea legislației. Aici intră și plagiatele. „Cel mai pervers aspect este decredibilizarea legislației și a clarității noțiunilor cu care operăm.
Nu fapta în sine, ci modalitatea de pervertire a percepției noastre generale asupra normelor și a instituțiilor pe care le aplicăm doar cu singurul scop de a acoperi plagiate.
Pentru că dacă plagiatul lovește la un moment dat pe X sau pe Y, tipul ăsta de apărare care dinamitează nu doar cazul în sine, ci o întreagă percepție a legislației, are un defect devastator pe o arie mai largă, de tip bombă atomică”, susține Turcu.
Pe de altă parte, în opinia sa, furtul intelectual, de orice fel, trebuie privit ca orice furt. „Studenții mei sunt confuzi, profesorii din comisiile de etică sunt confuzi, pentru că în spatele unor articole științifice, a unor declarații, a unor postări, a unor oameni pretins seriosi, dau de niște intenții necurate de a valida niște plagiatori, pe argumentația că lucrurile nu sunt clare.
Lucrurile sunt foarte clare, sunt simple și trebuie să rămână așa. Sunt la fel de simplu de perceput pe cât de simplu de perceput este atunci când cineva îți fură sau nu îți fură ceva din curte. Furtul intelectual este la fel de ușor de perceput și de dovedit precum furtul material”, punctează el.
Un altfel de furt intelctual
Cândva un paradis al mărfurilor contrafăcute, România a mai ieșit la liman. Gabriel Turcu este și președintele Asociației Anti-Contrafaceri, care se ocupă de problema mărfurilor contrafăcute care invadează de mai bine de 30 de ani piața românească. Este vorba despre o serie de produse, de la alimente, îmbrăcăminte și încălțăminte, parfumuri sau piese auto, falsuri care se vând sub branduri cunoscute și care afectează în egală măsură consumatorul, dar și companiile care își văd produsele piratate.
Față de acum 10-15 ani, fenomenul a început să fie ținut sub control și combătut cu mai multă eficiență, dar și aici situație e departe de a fi ideală.
„Acolo e o problemă majoră. Acolo lucrurile se întâmplă constant, continuu și încercăm să le oprim nu numai la nivel național, dar și la nivel regional. Cooperăm cu autoritățile bulgare pentru zona de frontieră a Turciei. La nivel național, facem seminarii de instruire. Însă sperăm că vom avea și o strategie națională de proprietate intelectuală adoptată cât de curând. Era propusă săptămâna asta să intre în transparență”, explică Turcu.
Chiar dacă situația este mult îmbunătățită față de anii trecuți, progresele sunt lente în acest domeniu.
„Avem alte mecanisme, alte resorturi, nu se compară cu ce a fost acum 10 ani. Evident, progresele sunt mai mici pentru că acum sunt pe o plajă relativ liniară, un platou. Când ai două cazuri pe an descoperite, dacă anul următor ai patru, ai dublat. Dar asta nu înseamnă nimic. Dacă noi acum avem 500-600 de cazuri pe an, statistic, creșterile sau scăderile nu mai sunt atât de spectaculoase”, a încheiat Turcu.
Două evenimente speciale într-o singură zi. Ambasadorul SUA și premierul Ciucă, printre invitați
Două evenimente de referință legate de domeniul proprietății intelectuale au avut loc miercuri, 26 aprilie, la București. Un prim eveniment, al cărui co-organizator a fost Gabriel Turcu, a constat într-o recepție la Palatul de Justiție.
Lista invitaților a cuprins nume importante, între care ambasadorul SUA la București, Kathleen Kavalec, și premierul Nicolae Ciucă. În sală s-au aflat și 200 de invitați, în special personalități feminine, iar evenimentul a fost unul al Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale a Femeilor Creative.
Al doilea eveniment al zilei a fost o dezbatere specială pe tema proprietății intelectutale, cu perspective și provocări în acest domeniu. La evenimentul de la Cafeteca Cișmigiu au participat Gabriel Turcu, Dragoș Costescu, Răzvan Bologa și Eugen Ciurtin.
