În completarea reticenței față de știrile cu impact negativ și a exploziei social-media, prezentate în articolul anterior, mai există un element care a ajutat la răspândirea cu rapiditate a fenomenului de fake news în ultima perioadă: nivelul de educație digitală.
Cum se răspândesc știrile false?
Din anumite perspective, am putea considera că fenomenul fake news a depășit faza de ”disruptive innovation” și a intrat în zona de ”sustaining innovation” (atunci când o inovație se imbunătățește, se perfecționează). Asta deoarece modalitățile de răspândire a fake news-urilor au cunoscut o diversificare și o îmbunătățire fără precedent prin instrumente care, la rândul lor, ar putea fi considerate ”inovații de ruptură”.
Am depășit deja momentul clickbait, acea momeală ”ascunsă” sub titluri de știri spumoase, menită să genereze emoție și curiozitate, cu scopul de a ne direcționa către un conținut mult mai puțin spectaculos (sau chiar fals) decât era inițial promovat.
Cu toții am auzit de apariția chatGPT, chatbot-ul lansat de openAI în noeimbrie 2022, care ne permitea tuturor să ne ”jucăm”, pentru prima dată, cu inteligența artificială și care a pus întreg globul în alertă (și continuă să îl mențină astfel).
O serie de academicieni, cercetători în domeniul securității cibernetice și experți în inteligență artificală au avertizat deja că acest instrument poate fi utilizat de către persoane rău intenționate pentru a instala confuzie, a genera conflicte și a răspândi propagandă pe rețelele sociale.
O inteligență artificială precum ChatGPT poate scala mai ușor acțiunile ”unor armate de trolli”, potrivit unui raport comun al Universității Georgetown, Stanford Internet Observatory și OpenAI, publicat în ianuarie 2023.
Iar aceste lucruri deja se întâmplă, în mai 2023, în China, având loc prima arestare din cauza unei știri false generate de chatGPT. Un bărbat din provincia Gansu a folosit chatGPT pentru a crea o știre falsă despre un accident de tren, în urma căruia și-ar fi pierdut viața nouă lucrători în construcții, știrea fiind accesată de peste 15.000 de ori
Astăzi ne aflăm în plină expansiune a inteligenței artificiale și a tehnologiei deepfake. Această tehnologie utilizează inteligența artificială (AI) pentru a crea imagini ale unor evenimente false, cu persoane cunoscute. Tehnologia poate reda cu acuratețe fețele și vocile unor persoane celebre, realizând astfel conținut video fals.
Imaginați-vă că dați peste o știre, prezentată de un jurnalist cunoscut, pe care îl vedeți vorbind despre ceva complet neadevărat. Faptul că l-ați văzut de nenumărate ori pe acel jurnalist la televizor, pe rețelele sociale sau chiar în realitate, vă oferă certitudinea veridicității acelei înregistrări, și decideți să credeți informațiile false pe care acesta le transmite.
Ajungeți să fiți indignați, poate chiar speriați, de știrea falsă transmisă și dați mai departe către grupul vostru de prieteni de pe WhatsApp, Facebook sau Instagram, cu bună credință, informația falsă, neștiind că aceasta a fost prefabricată cu un scop bine determinat. În câteva ore, știrea falsă este peste tot în social-media.
Acestea sunt doar câteva exemple care arată complexitatea instrumentelor de promovare a fake news-urilor în mediul digital al zilelor noastre, de aici și nevoia urgentă de alfabetizare digitală, pentru a putea înțelege mecanicile fake news și a filtra cu ușurință o știre falsă de una adevărată.
Unele companii mass-media au început să reacționeze la acest val de instrumente de răspândire a știrilor false, propunând diferite soluții prin care îți poți testa abilitățile în recunoașterea de fake news. BBC, de exemplu, a creat ”Adevărat sau Fals”, o secțiune din site, sub umbrela BBC Bitesize (o resursă online gratuită de sprijin pentru studiu, concepută pentru a ajuta la învățare și teme).
Această secțiune oferă diferite chestionare comparative, prin intermediul cărora cititorii pot diferenția o știre falsă de una adevărată, într-un mod simplu și interactiv. CNN abordează subiectul deepfake, încercând să educe cititorii astfel încât să poată identifica o posibilă știre falsă promovată utilizând acest instrument.
Este alfabetizarea digitală suficientă?
Conform Wikipedia, alfabetizarea digitală reprezintă capacitatea unei persoane de a găsi, evalua și comunica informații prin utilizarea tastaturii sau a platformelor media digitale. Este o combinație de abilități tehnice și cognitive în utilizarea tehnologiilor informației și comunicării pentru a crea, evalua și împărtăși informații.
Într-un studiu realizat de Eurostat în anul 2021, ponderea persoanelor cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani cu competențe digitale de bază era cea mai mare în Țările de Jos și în Finlanda (ambele 79%), urmate de Irlanda (70%), în timp ce cea mai mică pondere a fost înregistrată în România (28%), fiind depășită de Bulgaria (31%) și Polonia (43%).
Există o serie de experți care arată o relație directă între nivelul de educație digitală și rezistența la știrile false, mai multe cunoștințe și o mai bună capacitate de gândire critică protejând împotriva informațiilor fabricate.
În cadrul unui articol al World Economic Forum din 2019 referitor la lupta împotriva fake news-urilor, Finlanda este prezentată ca fiind una din țările cu cel mai mare procentaj de educație digitală dar și cu cea mai mare rezistență la fake news. Finlanda, Suedia și Țările de Jos se numără printre țările care predau copiilor la școală cunoștințe digitale și gândirea critică cu privire la dezinformare.
În același timp, Comisia Europeană a demarat Planul pentru educație digitală (2021-2027) pornind de la premisa că în situații de criză, se amplifică provocările legate de răspândirea de informații false și de conținut dăunător, fapt ce exercită presiune asupra democrațiilor și bunăstării indivizilor. Acest plan își propune să ofere suport cadrelor didactice în promovarea alfabetizării digitale și să ajute la combaterea dezinformării, prin educare și formare.
Însă explozia fenomenului fake news a fost posibilă și din cauza comportamentului oamenilor, în special pe rețelele sociale, care au preluat și răspândit știri, fără a le verifica. Fie că nu au putut recunoaște o știre falsă, sau că au dat mai departe cu bună știință, populația a contribuit la dezvoltarea acestui fenomen, de care ne lovim aproape în fiecare zi.
Cum punctam în articolul anterior, acest lucru a fost posibil deoarece nevoile oamenilor în raport cu știrile (job to be done) au suferit modificări, simpla nevoie de informare transformându-se, astăzi, într-o nevoie de apartenență la acest flux de știri în social media, influențată masiv și de algoritmii platformelor de socializare.
Există o serie de discuții referitoare la acțiunile concrete pe care platformele de socializare le-au implementat în ultimii ani pentru a preveni și stopa răspândirea știrilor false. Universitatea din California de Sud (USC) a realizat un studiu interesant în decembrie 2022, care a arătat că felul în care sunt construite platformele de socializare reprezintă unul din principalele motive pentru care utilizatorii răspândesc știrile false.
Conform acestui studiu, la baza platformelor de socializare se află un sistem de recompensare, care încurajează utilizatorii să rămână pe paginile lor și să posteze sau să împărtășească diverse materiale. Utilizatorii care postează și distribuie frecvent, în special informații senzaționale, atractive, au șanse mai mari să atragă atenția, deci să fie apreciați de un număr mai mare de oameni.
Cercetătorii care au studiat acest sistem de recompensare au afirmat că ”datorită sistemelor de învățare bazate pe recompensele din social media, utilizatorii își formează obiceiul de a împărtăși informații care obțin recunoașterea celorlalți”.
Cu toții tresărim când auzim o notificare pe telefon, căci ne gândim ”oare s-au înmulțit like-urile la postarea din Insta sau Facebook”, ”oare cineva a apreciat articolul meu de pe LinkedIn” și așa mai departe (eu nefiind utilizator de TikTok). Este un comportament destul de asemănător cu vechiul concept ”morcov sau băț”, o abordare motivațională care implică oferirea unui „morcov” (o recompensă – pentru un comportament bun) și a unui „băț” (o consecință negativă pentru un comportament inadecvat), înlocuite astăzi cu ”inimoare”, like-uri sau share-uri.
Dezvoltarea internetului a schimbat foarte mult modul în care oamenii interacționează și comunică, din punct de vedere social, unii cu ceilalți. Comunitățile online au devenit una dintre cele mai importante părți ale vieții de zi cu zi a oamenilor, iar platformele sociale ne permit „să ținem legătura cu oamenii într-un ritm și cu un nivel al intimității la care nu ai avea, în mod normal, acces”.
Cercetătorul Zhiwei Guan, de la Universitatea din Washington, în lucrarea sa intitulată ”Efectul nevoii de apartenență asupra comportamentelor sociale online și a interacțiunilor cognitive”, afirma că ”nevoia de apartenență este considerată una dintre nevoile fundamentale ale oamenilor în viața lor, iar dezvoltarea social media a extins foarte mult modalitățile prin care această nevoie poate fi facilitată și încurajată prin diverse activități online.”
Cu siguranță că alfabetizarea digitală poate crește gradul de înțelegere și recunoaștere a știrilor false, însă nu este suficient în demersul combaterii acestora. Este nevoie și de implicarea platformelor sociale pentru schimbarea comportamentului de consum și răspândire a fake news în social media. Doar pentru că cineva identifică o știre falsă, nu înseamnă că nu o va răspândi.
Această afirmație este susținută și de un studiu al cercetătorilor de la MIT Sloan (școala de business a Massachusetts Institute of Technology), care a arătat că persoanele cu o bună alfabetizare digitală au fost la fel de predispuse să împărtășească informații false ca și cei cu un nivel mai redus de cunoștințe digitale.
Am susținut, în aceste articole, cum fake news-ul poate fi considerată o inovație de ruptură (”disruptive innovation”), plecând de la înțelegerea și adresarea nevoilor populației, aspect important având în vedere teoria dezvoltată de profesorul Clayton Christensen referitoare la implicațiile asupra companiilor tradiționale.
Suprapunerea dezvoltării social media peste accesul mai facil la informare a determinat apariția unei noi nevoi pe care ”cititorii de titluri” au vrut să și-o satisfacă, acea de participant activ în crearea și răspândirea de știri. Această nevoie, accentuată de o alfabetizare digitală precară, a permis explozia fake news-urilor din ultimii ani și afectarea companiilor mass media tradiționale.
Înțelegerea acestor mecanisme generate de o astfel de inovație poate oferi anumite răspunsuri la întrebarea ”cum și cine ar putea combate fake news-urile”, momentan, însă, răspunsul rămânând incert.
Este nevoie de prevenție, prin accelerarea instrumentelor de educare alfabetizare în masă, dar și de o reglementare mai bună a vehiculelor de promovare. Să reținem, însă, că orice inovație de ruptură tinde, în timp, să omită job-to-be-done-urile clienților săi, ceea ce va face loc unei noi astfel de inovații.
