Aproape nu trece o zi fără ca guvernanții să nu aducă în discuție creșterea PIB și prognoze care de care mai optimiste. Totuși, majoritatea populației o duce mai greu, iar prețurile cresc în continuu, chiar dacă autoritățile dau asigurări că inflația s-a temperat.
Și pentru că autoritățile par să vădă o realitate, iar populația alta, SunMedia a discutat cu economistul Christian Năsulea, în încercarea de a afla cum arată economia „necosmetizată” și care e situația macroeconomică a României.
România a rezistat până acum tensiunilor de pe piețele financiare internaționale și chiar dacă e printre țările a căror datorie crește de la o lună la alta și plătește printre cele mai mari dobânzi, PIB a continuat să crească alimentând optimismul autorităților. Totuși, chiar dacă inflația a mai redus din turație, prețurile continuă să crească într-un ritm alarmant și oricum mult peste creșterea venitului populației.
Profesor de economie mondială la Universitatea București, Christian Năsulea spune că taxele mari, inflația, infrastructura catastrofală rutieră și feroviară sunt principalele pietre de moară care atârnă la gâtul economiei românești. Departe de a excela, chiar dacă PIB a crescut cu 4,8% în ultimul an, economia dă deja semne de oboseală, iar populația simte tot mai mult creșterea prețurilor.
Infrastructura, prioritatea zero pentru România
În opinia sa, statul ar trebui să aibă ca prioritate dezvoltarea infrastructurii, știut fiind că banii investiți în proiecte de anvergură, șosele și căi ferate, se întorc în economie.
„Dezvoltarea infrastructurii la noi în țară este o prioritate zero. Este principalul lucru pe care ar trebui să îl facă statul român, pentru că așa cum știm, statul român și a asumat că face lucrul acesta. Drumuri n-are voie nimeni să construiască așa cum face statul român, nu putem să ne apucăm noi să ni le facem singuri, pentru că legea spune că doar statul este cel care poate să facă treaba asta.
Și atunci dezvoltarea rețelei de drumuri, căi ferate, tot ce înseamnă infrastructură pentru transporturi, tot ce înseamnă infrastructură pe energie, toate lucrurile acestea sunt niște priorități de care statul român ar trebui să se ocupe cu maximă urgență”, explică economistul.
Christian Năsulea are și câteva exemple de proiecte care, în opinia lui, ar trebui urgentate. E vorba de proiecte de infrastructură rutieră și feroviară.
„Avem nevoie de autostrada Comarnic – Brașov, de autostrăzi care să treacă din Transilvania în Moldova, avem nevoie de drumuri locale, comunale asfaltate de calitate mult mai bună decât ce avem în prezent”, spune el.
Căile ferate sunt la pământ, iar România e vestită pentru trenurile mărfare care au nevoie de multe ori de peste 48 de ore pentru a străbate țara. Nici trenurile de călători nu stau mai bine, iar întârzierile și viteza scăzută, dar mai ales starea catastrofală în care se află infrastructura și degradarea ei sunt minusurile care ar trebui să dea de gândit.
„Și infrastructura feroviară extrem de proastă este un impact negativ semnificativ. N-are cum să meargă nimic bine în momentul în care alternativa pe care o ai la transportul rutier este atât de ineficientă. Pentru că nu înseamnă doar că mărfurile care se transportă pe calea ferată sunt afectate.
În momentul în care una dintre variante merge prost, toată lumea se va îngrămădi către varianta cealaltă îngreunând-o, crescând costurile acolo, făcând să fie și mai complicat procesul de trecere pe la frontieră pe partea de șosea din cauza că multe firme sunt nevoite să apeleze la transportul rutier în locul celui feroviar. Atunci toate lucrurile sunt legate din păcate”, adaugă el.
Inflația a luat-o razna
Christian Năsulea a realizat anul trecut un studiu pe care l-a publicat la finele lui 2022, despre explozia prețurilor din România. El amintește că BNR a ratat serios până acum țintele de reducere a inflației și chiar dacă între timp a reușit să le mai diminueze, situația nu e cea mai bună.
„Ținta de inflație pe care o dădea BNR în 2022 era de 2,5%, dar noi am avut spre 17%. Aș spune că am ratat foarte serios ținta și atunci lucrul ăsta nu avea cum să nuse reflecte în foarte multe domenii”, spune Năsulea. Totuși, adaugă economistul, nu BNR este principala vinovată pentru asta. În opinia sa, BNR a acționat chiar mai bine decât Banca Centrală Europeană, însă greșelile guvernului au făcut ca problemele să se aduce.
„Referitor la chestiunea asta, trebuie să spun că mi se pare că Banca Națională a României acționează mai responsabil decât Banca Centrală Europeană. Adică mi se pare că Banca Centrală Europeană a întârziat niște măsuri pe care trebuia să le ia demult, pe când BNR a anunțat că va crește dobânda de referință la fiecare ședința până la momentul în care va începe inflația să încetinească suficient sau până la momentul în care chiar se oprește inflația”, a mai spus el.
Statul, vinovat de prețurile uriașe la energie
O problemă aparte a fost cauzată de creșterea prețului energiei, care s-a transmis mai departe. Confruntate cu prețuri mari, firmele au transferat costurile suplimentare populației, care a recepționat din plin șocul.
El a vorbit și despre măsurile pe care ar trebui să le ia statul pentru a mai tempera prețurile energiei. De altfel, atrage atenția Christian Năsulea, statul român a controlat și controlează resurse importante și ar fi putut să tempereze prețurile.
„Având în vedere că statul român este un jucător atât de mare pe piața energiei, ar trebui să facă câteva lucruri pentru a crește oferta de produse energetice.
Pentru că statul român este deținător de pachete de acțiuni atât de mari în majoritatea marilor companii din domeniul energetic încât este unul dintre principalii actori care pot să influențeze foarte, foarte direct situația de pe piață energiei de la noi din țară.
Dacă statul român reușește să facă ceea ce trebuie cu Hidroelectrica, acolo unde are pachete mari, cu Romgaz, cu exploatările din Marea Neagră, exploatări prezente sau exploatări dorite în viitor, toate lucrurile acestea au potențialul de a duce la o scădere a prețurilor din domeniul energiei și la evitarea unui dezastru pentru un număr foarte mare de români din iarna viitoare”, susține el.
În schimb, ezitările statului și politica adoptată pe plan energetic s-a dovedit dezastruoasă. Amânările unor investiții esențiale în sistemul energetic a contribuit la presiunea colosală pusă pe prețuri.
„Toate situațiile în care statul român tergiversează din varii motive sau blochează deschiderea de noi exploatări, investiții în îmbunătățirea sistemelor, toate costă. A costat faptul că statul român a întârziat să dea avizele sau nu a făcut ceea ce era necesar așa încât să crească totalul capacității de producție. E obligatoriu să se ia măsuri încă de când ne aflăm în sezonul cald. Nu știm ce ne va aduce toamna și iarna, e obligatoriu să fim prevăzători și să ne facem temele ca să nu fim iar surprinși”, a încheiat economistul.
Cine e Christian Năsulea
Profesor de economie la Universitatea București, Christian Năsulea a realizat în 2022 studiul numit „Politicile eronate ne scumpesc viaţa”. Realizat ca parte a unei cercetări coordonate de Epic Center Network, o reţea de institute cu sediul la Londra şi care are diverse colaborări şi oferă consiliere Parlamentului European, Comisiei Europene şi Marii Britanii, studiul a fost continuat la finele anului trecut, iar rezultatele sale au fost date publicității
Alături de Năsulea, la studiu au mai luat parte profesori de la Academia de Studii Economice București și de la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj. Concluziile experților care au realizat această cercetare nu lasă loc de interpretare.
Politicile greșite ale statului român în privința majorării unor taxe nu fac decât să toarne gaz pe foc și să crească inflația, într-o perioadă în care oricum inflația riscă să îngenuncheze economia României și sărăcește populația. Iar inflația uriașă a fost cauzată tot de modul prea puțin inspirat în care autoritățile au gestionat anumite provocări.
