Ideologia regimului Ceaușescu se baza pe mitul celor două comunisme. Primul, sovieto-stalinist, impus de Moscova și oamenii ei. În această poveste, pentru că poveste este, Gheorghiu-Dej a fost mereu ostil imperialismului sovietic, se ferea de ruși si juca teatru când jura credință lui Stalin „eliberatorul popoarelor”.
Între cei care au contribuit la această transformare a lui Dej într-un patriot „sub adânca acoperire” să-i numim pe Paul Niculescu-Mizil, Dumitru Popescu, Paul Seftcu (șeful de cabinet al liderului PMR) și, parțial, Silviu Brucan.
Citește și: A doua moarte a inginerului Gheorghe Ursu
Al doilea comunism s-ar fi născut în lagăre și închisori, în anii ’30 și ’40, așadar la mare distanță de centrul cominternist din URSS. Stalinismul a fost prezervat prin derusificare (precum în Albania).
Elita PMR, apoi PCR, se mândrea cu originea etnic pură a corifeilor gen Ceaușescu, Verdeț, Dăscălescu, Trofin. Bulgarul Borila și maghiarul Moghioros nici măcar n-au fost consultați când a fost uns Ceaușescu drept urmaș al lui Dej. „E o problemă a noastră, românească”, afirma Ceasușescu.
Trecuse vremea „alogenilor”. Securitatea se „românizează” rapid dupa 1960, pleacă diverșii Eugen Szabo și Grigore Naum, se face loc pentru generalii Evghenie Tănase, Nicolae Pleșiță, Ionel Gal, Nicolae Doicaru. Ceva mai târziu, Iulian Vlad și Aristotel Stamatoiu.
Un personaj precum Gheorghe (Babu) Ursu iese din aceste images d’Epinal. E un critic virulent al „Eroului între Eroi” pe care îl considera un criminal paranoic.
Este arestat, torturat sălbatic, ucis. De către Securirate. Torționarii săi au fost achitați de ICCJ pe 27 iulie 2023 prin invocarea distincției sinistre comunismul terorist al „obsedantului deceniu” și cel „autolimitat” al perioadei 1965-1989.
O aberație istoriografică împrumutată din recuzita revizionismului ceaușist devine argument juridic. E trist. E, sincer vorbind, de rău augur.
Vladimir Tismăneanu este profesor de științe politice la University of Maryland și autor a numeroase cărți despre totalitarisme, ideologii, utopii și revoluții.
