Când Patriarhul Daniel l-a distins pe Liviu Dragnea cu Ordinul „Sfinții Martiri Brâncoveni”, lumea s-a întrebat de ce. Era simplu: pentru bani. Dragnea a sprijinit unele lăcașuri de cult.
Nu, nu din banii lui, ci din banii noștri strânși în locul acela, mai nesigur decât cavoul în care-și ținea Vâlcov tezaurul, numit „bugetul de stat”. „Vrednic este!” au intonat preoții atunci, tăvălind prin tina corupției și a aroganței înălțătorul imn de slavă.
Cum să-l asociezi pe Dragnea cu Brâncovenii? Doar dacă te gândești numai la dorința lui de a agonisi o avere comparabilă cu a Brâncovenilor. Și Patriarhul a dovedit că se poate gândi astfel de la un preț în sus. „Dai un ban dar iese ceva deosebit”.
De ziua Sfântului Apostol Andrei, Mitropolitul Laurențiu al Ardealului (o fi rudă cu Bălăceanu Stolnici?) l-a decorat pe George Simion cu „Crucea Șaguniană”. Și lumea se întreabă iar: de ce? Cu ce i-o fi greșit Andrei Șaguna urmașului său în scaunul mitropolitan ca să binemerite un asemenea „cadou” de onomastică?
De astă dată, beneficiarul nu are le dispoziție bugetul de stat și nici mari donații către biserici nu a făcut. Cu toate acestea, „vrednic este” și el; chiar mai vrednic decât Dragnea, pentru că BOR nu s-a ales cu ceea ce se alesese de la Liviu Noul Bucătar.
Cum să-l asociezi pe ignarul Simion cu Andrei Șaguna? Pentru cei ce nu cunosc moștenirea spirituală lăsată de iluministul Andrei Șaguna, trebuie spus că de la el ni s-au păstrat mugetele naționaliste și xenofobe de pe stadioane, înjurăturile și amenințările proferate în Parlamentul României la adresa opozanților politici, profanările mormintelor eroilor din Oituz, mesajele putiniste emise pe toate căile, legionarismul târziu și multe alte manifestări de „înaltă simțire românească”.
Cel puțin așa reiese din gestul IPS Laurențiu, care a pus crucea cărturarului la reverul ignarului. „Păcat de mărgăritar, că e la gât de măgar”, spune o vorbă din popor.
Unul dintre marile rele ale comunismului a fost răsturnarea ierarhiilor și amestecarea valorilor până la compromiterea totală a reperelor morale. O asemenea lucrare a săvârșit și IPS Laurențiu. Dacă tot îți stă în putere, de ce nu ai introduce indistincții între distinși? Dacă l-ai onorat pe Excelența Sa Emil Hurezeanu cu această distincție, musai să-l onorezi cu ea și pe Pestilența Sa George Simion, pentru ca nimeni să nu mai înțeleagă nimic. Ce ți-e amfiteatrul, ce ți-e stadionul? Oare ce om cu scaun la cap ar mai accepta această distincție pentru a se așeza lângă Simion în banca șagunienilor?
Care a fost prețul? Un engolpion, două, trei? Nu știm, motiv de multe bănuieli. Cred că sunt taine pe care nici Dumnezeu nu vrea să le știe, că i s-ar face o greață cosmică.
Ultima ispravă a lui Simion Noul Șagunian este amenințarea unui parlamentar cu violarea mamei. Vrednic este! Dar aceasta se adaugă lungului lanț de comportamente suburbane la care se dedă individul în Parlamentul României sub privirile îngăduitoare și complice a celor ce ar trebui să-i aplice prevederile regulamentare.
La intervale de timp din ce în ce mai scurte, lumea ortodoxă este scena unor gesturi grotești ale ierarhilor. Unul se urcă pe cisterne să sfințească apa, vinde doctoratele ca pe lumânări și face apologia lui Putin; alții tună și fulgeră împotriva „stricăciunii occidentale” și sunt prinși cu mâinile în pantalonii ucenicilor; alții propovăduiesc pacea și-și iau la palme enoriașele.
Și câte și mai câte blăstămății în sânul neprihănitei ortodoxii! Modele au la frații lor ruși, care sfințesc tancurile ce urmează a merge în Ucraina să ucidă oameni nevinovați. Ce să facă și IPS Laurențiu? Când nu ai de binecuvântat un tanc rusesc, te mulțumești și cu o trompetă.
Sorin Bocancea este profesor și Rector al Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi. Este Directorul revistei Polis și Președinte al Institutului de Studiere a Ideologiilor (ISI). Printre lucrările publicate se numără: „Instituţii şi politici publice în Uniunea Europeană” (2004), „Cetatea lui Platon” (2010), „Noi și postcomunismul” (2012) și „Trei decenii de învățământ superior privat în România. Universitatea „Petre Andrei” din Iași” (2021). A coordonat 12 volume colective (dintre care 4 în colaborare) și a realizat alte 5 în coautorat. A publicat peste 60 de articole științifice în reviste și în volume colective.