Marius Pieleanu, căci despre el este vorba, e cunoscut din tinerețe ca fiind un mare cuceritor. În Teleorman, locul lui de proveniență, vechi cunoștințe își amintesc că i se spunea “Librărie” și că mereu a fost interesat de modul în care se ajunge ușor la femei. De fapt, de asta le spunea cunoștințelor lui din tinerețe că a și fi fost atras de sociologie, pentru că voia să învețe moduri de manipulare pentru a-și asigura bucurii trupești. Deși nu despre asta e sociologia, de fapt…
Și dacă ne raportăm la trecutul lui, nu putem ignora un dosar din 2012 în care era menționat drept client al bordelurilor de lux din București, cu precădere bordelul lui Efim Potval, zis Fima. La momentul acela, Pieleanu, împreună cu alți zeci de clienți ai lui Potval, era invitat la sediul DIICOT pentru a explica cum funcționa rețeaua de trafic de persoane. Dar asta n-a constituit pentru Școala Națională de Studii Politice și Administrative București un impediment să-l lase în continuare pe Marius Pieleanu să predea sociologia unor studente neajutorate, pe care, aparent, acesta le vâna cu frenezie.
Zeci de ani, la SNSPA, s-a vorbit despre comportamentul abuziv al lui Marius Pieleanu. De când ajungeai acolo, studentele din anii mai mari te avertizau să fii atentă. Să te acoperi până în gât, să adopți un stil mai masculin, să nu folosești machiaj, să nu ai o atitudine prea atrăgătoare, să nu te afirmi în fața lui Pieleanu. Ce s-ar fi întâmplat dacă mergeai pe drumul ales de tine, nu de folclorul universitar?
Ei bine, un scenariu care s-a tot petrecut în cazul celor care au ignorat folclorul universitar e acela în care Marius Pieleanu le condiționa succesul la examen și absolvirea facultății de întâlniri la ceas de seară în biroul lui din Povernei. Acolo se întâmplau niște lucruri despre care s-a tăcut mult timp. Despre ele veți putea citi astăzi, în acest material, pe care l-am documentat în numai câteva zile, imediat după ce publicația Snoop a reușit să scoată la lumină mărturii despre un alt prădător de la SNSPA, și anume Alfred Bulai.
Foste studente, acum femei în toată firea, care au tăcut cu anii, au decis să povestească abuzurile. Facem încă de la început precizarea că avem la cunoștință și cazuri mai grave decât cele pe care le veți putea citi aici, că am discutat cu victimele, dar, având în vedere gravitatea celor petrecute, acestea nu doresc să retrăiască experiențele în fața unor anchetatori și nici în fața publicului. Lucru pe care noi îl înțelegem pe deplin și le respectăm dorința.
Câteva femei, însă, și-au luat în aceste zile inima în dinți și au povestit pentru noi prin ce au trecut. Au povestit despre presiunea exercitată asupra lor, despre condiționarea rezultelor la examene de dorința de a se întâlni cu Marius Pieleanu, despre petreceri la sediul SNSPA din Povernei, unde se pregăteau orgii și se consuma alcool. Despre un portar care făcea rost de cameră la hotel, în caz de ceva. Și, nu în cele din urmă, despre faptul că toți știau…
“Tre’ să-ți văd și eu picioarele alea cumva!”
Facem de la început precizarea că am decis să nu expunem niciuna dintre victimele lui Marius Pieleanu. Unele dintre ele au discutat deja cu autoritățile, altele probabil o vor face ulterior. Dar noi ne dorim ca aceste foste studente să nu fie supuse judecății internetului, pentru că, oricum, retraumatizarea a fost o dovadă de curaj și bunăcredință suficient de mare. Așa că nu folosim în acest text numele lor complete.
Claudia a fost ceea ce astăzi numim “studentă eminentă”. A intrat la facultate cu 10, a prins bursă din primul an și a avut bursă până a terminat. Claudiei îi plăceau studiile de gen, voia să devină o femeie puternică, o femeie care schimbă destine, o femeie care face diferența. Exact ca Mihaela Miroiu, pe care și-a dorit-o mentor încă de la început. Între anii 1999 și 2003, când Claudia a fost studentă la SNSPA, lumea era altfel.