Două noi profesii bântuie prin câmpul muncii din România: consilier de cuplu și numerolog. Cu ceva timp în urmă, pentru a vedea ce schimbări a adus tranziția în domeniul ocupațiilor, am citit Clasificarea ocupațiilor din România și am rămas oarecum surprins de existența unor meserii. Am publicat impresiile mele în revista Timpul (nr. 5/2011), sub titlul „Meserii în tranziția românească”. Redau câteva fragmente din acesta.
„Ca orice începător în ale căutării de slujbă, mi-a sărit în ochi meseria de «aspirant» (cod 314210)… Cred că este o ocupație generală, de bun augur pentru orice tânăr care vrea să nu ardă gazul chiar degeaba.
Încercând să mă limitez, totuși, la un domeniu, ca orice român, am fost atras de meseriile mai cu cap. Bineînțeles că m-a speriat ocupația „«cap de masă» (cod 431205), fiindcă nu se precizează clar care ar fi riscurile. Așa că, mă pot lăsa atras de moda analizelor de tot felul (politice, militare, sociale etc.) și să-mi aleg această meserie, de «analist» (cod 213101), fiindcă oricum nu mi se spune exact ce să analizez…
Totuși, aș prefera pentru început meseria de «analist ajutor» (cod 312102) – răspundere mai mică și cred că voi avea posibilități de ratractare în caz de eroare (ca la ajutorul de șef de post de poliție). […]
Aș vrea ceva mai greu de cuantificat și de pontat. Am găsit: «filosof» (cod 244301). Are ocupația asta ceva misterios în ea, îi lasă mască pe cei ce nu pot face imediat dovada politropiei… E fascinant să ai o asemenea ocupație, chiar dacă în cartea de muncă nu apare explicit ocupația de «fascinar» (cod 712910).
Nici meseria de «scriitor» (cod 245116) nu-i de aruncat, dar mi-e frică să nu fie confundată cu cea de «scriitor de vagoane» (cod 413320), a cărei complexitate poate fi egalată doar de cea a ocupației de «desenator însemnător cherestea» (cod 814127). Dar, dacă tot am ajuns în domeniul transportului feroviar…, aș putea să optez pentru «avizier căi ferate» (cod 413323), dar din păcate nu se precizează câte ore trebuie să stai atârnat pe peretele sălilor de așteptare și nici nu este stabilit cine are obligație să te primenească.
De aceea, poate că ar fi mai bine dacă aș alegea să fiu «grafician mers de tren» (cod 413341)… Dar, apare și aici o problemă: nu e clar dacă cuvântul «mers» este substantiv comun sau verb la diateza pasivă. În primul caz, e simplu; dar, dacă al doilea sens este cel corect, eu mă retrag, fiindcă nu doresc să fiu mers de un tren, oricât de mic ar fi vehicolul.
Aș putea opta pentru meseria de «călugăr» (cod 348001). Condițiile nu sunt prea grele, fiind necesare doar studii medii sau postliceale.
Și îmi place faptul că aceasta este singura meserie căreia i se pune în evidență caracterul masculin, fiindcă meseria de «călugăriță» este altceva, are alt cod (348002). Este clar că în acest domeniu nu mai apare disputa feministelor cu lumea în încercarea de a feminiza meseriile și funcțiile (doamnă zidară, doamnă mecanică, motostivuitoare etc.).
Vă dați seama ce cacofonic ar suna trecerea la genul feminin a unor ocupații precum «aglomeratorist» (cod 812121), «chevrasames» (cod 246007), «ciontolitor tranșator carne» (cod 741102), «colector și preparator făină, sânge, carne, oase» (cod 827110), «corhănitor» (cod 742209), „frânar” (cod 831201), „hatip” (cod 246016), „picher” (cod 413317), „picher șef district” (cod 122607) sau «preparator pepsină, cheag» (cod 827113).
Citește și: O amintire cu Antonescu
Probleme vor apărea și la feminizarea unor meserii cu puternică încărcătură sonoră și de mare căutare în societatea înaltei tehnologii precum «majghian» (cod 246019), «marangoz calatachelagiu»” (cod 742212), «marangoz călăfătuitor» (cod 742204), «mașinist exhaustor» (cod 812122), «matar» (cod 827114), «melamed» (cod 246020), «melanjorist» (cod 812105), «colector și sortator păr» (cod 827108) sau la meseria centrală a erei turbocapitaliste: «opincar» (cod 744206).
Sunt deja puțin derutat de multitudinea de ocupații în care m-aș putea împlini ca individ, motiv pentru care m-aș orienta spre meserii cu aplicație exactă, fără ambiguități. De exemplu, îmi surâde meseria «aburitor plută» (cod 814107).
Dar, sunt atras mai mult de una mai exactă precum aceea de «cașerator și șlefuitor de celuloid pentru carcase acordeoane» (cod 731203), cu toate că nici cea de «ceruitor de piastrine pentru acordeoane» (cod 731203) nu este de aruncat, precizia fiindu-i, totuși, concurată de cea a meseriei de «înnobilator scândurele pentru creioane» (cod 824020)…
Îmi surâde chiar și meseria de «confecționer reparator cravate» (cod 743504). Iar dacă nu te pricepi la asortat constumația, poți chema un «cizelator» (cod 731303) și se rezolvă.
Cred că și-n agricultură se poate construi o carieră frumoasă. Aș începe cu ocupația de «pregătitor gogoși mătase» (cod 826122), dar mă tem că asta presupune o existență de vierme. De aceea, mai onorantă mi se pare aceea de «mamoș porcine» (cod 612107), cu toate că mai curată este cea de «smântânitor» (cod 741303). Pătrunderera înaltei tehnologii în acest domeniu lărgește aria, astfel încât s-ar putea migra spre meserii precum cea de «preparator ulei de copite» (cod 827109), evitând totuși o ocupație precum cea de «valorificator glande» (cod 827112).
Cred că e momentul să mă opresc, fiindcă dacă nu mă hotărăsc asupra unei profesii voi ajunge să fac ceea ce nu m-ar atrage, precum meseria de «stilist protezist de unghii» (cod 514110) sau cea de «operator mașini puitoare» (cod 826116). Mi s-ar părea că pierd timpul de parcă aș fi «împletitor din panglică împletită» (cod 742412). Mai bine mă fac «gazdă club» (cod 514903), cu toate că mai comod este să fii «vestitor» (cod 246035), fiindcă ai de făcut muncă mai puțină decât dacă te afli în treabă ca «treibar» (cod 246034)”.
Din 2011, COR a mai fost modificat. De exemplu, în 2021 a fost introdusă ocupația de «astrolog» (cod 516101). Nu e nevoie de calificare, ci e suficient doar să te declari astfel. Deci, un hobby poate fi prezentat ca o ocupație. Dar dacă te apuci să faci bani pe baza acestei ocupații este necesar un atestat. De unde trebuie procurat? Probabil că de la cineva care s-a declarat mai demult astrolog, motiv pentru care i se spune „maestre”. Există grade ale acestei profesii, niveluri de competență? Cum să nu?! Ele sunt dictate riguros de alinierea planetelor.
Citește și: România și Republica Moldova. De la podul de flori la tăceri pline de îngrijorare
În același domeniu de mare precizie se află și numerologul, care este uneori văzut ca un subaltern al astrologului. Dacă știe ceva despre Pitagora poate fi considerat doctor în domeniu. Să mai terminăm odată cu astrofizicienii care ne-au asuprit de atâta timp cu formulele lor și cu demonstrațiile. Ce să demonstrezi, domnule? Important e să crezi, asta e demonstrația.
Cât privește cealată ocupație nouă, vedem că ceea ce până nu demult făceau familia, prietenii și dușmanii, acum face un profesionist: consilierul de cuplu. Nu-i văd un viitor acestei noi profesii pentru că, dacă ne uităm la evoluția relațiilor interumane în societatea postmodernă, în scurt timp vor fi mai mulți consilieri decât cupluri. Apoi, formularea e prea ambiguă.
Dat fiind faptul că cele mai importante momente din viața unui cuplu sunt întâlnirea și despărțirea, cred că ar trebui câte o meserie pentru fiecare.
Să se introducă, așadar meseriile următoare: staroste, lipitor sau pețitor, pentru întâlniri, și fitilist, intrigant, despărțitor sau divorțier pentru despărțiri. Nu poți fi un bun specialist și pentru făcut și pentru desfăcut cupluri.
Mass-media propune zilnic tot felul de preocupări și hobbyuri care ar trebui să fie transformate în ocupații, pentru că, nu-i așa?, ar aduce mai mult rating. Una e când o prezinți pe Mama Omida, și alta e când o prezinți pe specialista în ghicit Mama Omida.
Și mai sunt astfel de preocupări de mare succes: propagandist, conspiraționist, profiler, manelist, ultraș, clarvăzător, vrăjitor, descântător, dătător în bobi sau bobist, magician, exorcist, afurisitor, mogul, obscurantist ș.a. N-ar mai fi nevoiți unii dintre cei ce populează zilnic ecranele și studiourile de radio să se prezinte în mod fals ca jurnaliști, artiști, specialiști sau experți.
Sorin Bocancea este profesor și Rector al Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi. Este Directorul revistei Polis și Președinte al Institutului de Studiere a Ideologiilor (ISI). Printre lucrările publicate se numără: „Instituţii şi politici publice în Uniunea Europeană” (2004), „Cetatea lui Platon” (2010), „Noi și postcomunismul” (2012) și „Trei decenii de învățământ superior privat în România. Universitatea „Petre Andrei” din Iași” (2021). A coordonat 12 volume colective (dintre care 4 în colaborare) și a realizat alte 5 în coautorat. A publicat peste 60 de articole științifice în reviste și în volume colective.
