ONG… De ce?

A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi nu s-ar povesti… Așa încep toate poveștile știute și neștiute, cu personaje fel de fel, cu situații diverse, dar care au întotdeauna același final: binele învinge răul.

Așa a început și binele organizat. În anul 1839, s-a născut primul ONG din lume, când Thomas Clarkson, Thomas Fowell Buxton și alți aboliționiști, au înființat Anti-Slavery International cu misiunea declarată de abolire a sclaviei în Marea Britanie şi în întreaga lume.

Acest ONG a străbătut vremurile și astăzi este o forță civică mondială în eradicarea formelor moderne de sclavie precum: munca forţată, căsătoriile aranjate, exploatarea copiilor prin muncă, exploatarea imigranţilor, traficul de persoane ş.a.

Ce poate fi mai iconic decât un prim ONG care luptă pentru LIBERTATE.

Pe meleagurile mioritice, fenomenul ONG a început după 1989, ca posibilitate istorică la instalarea unei proaspete democrații, ca reacție de echilibru a unor grupuri la mișcările agresive ale unor cetățeni încă nefamiliarizați cu libertatea și noile principii, cu sprijinul unor entități internaționale din țări democratice, cu preponderență din SUA, care țineau deja legătura cu dizidenții români.

Astfel, în primul an de libertate, 1990, s-au înregistrat aproximativ 1.400 de asociații și 50 de fundații. Cu siguranță vă sunt cunoscute următoarele nume: Asociaţia Pro Democraţia, Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki, Open Society România, Centrul de Resurse Juridice, Transparency International România, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.

Know-how-ul internațional bazat pe experiența unor organizații neguvernamentale la nivel internațional, dorința de a face bine necondiționat, de a dezvolta comunități și a rezolva probleme sociale, același set de valori și nevoia de a umple golurile neacoperite de Statul Român, au stat la baza înființării accelerate de asociații și fundații în România.

Citește și: Viața ca un proiect cu final ales

Dacă în iunie 2009 erau înregistrate 59.286 de asociații și fundații, iată că în martie 2023, potrivit datelor culese de Asociația Amprenta de Bine din Registrul Național ONG, sunt active aproximativ 104.887 asociații și 19.368 fundații.

Un TOP 3 al județelor cu cele mai multe asociații și fundații arată astfel:

LOCUL I – BUCUREȘTI, cu 17.698 asociații și 3.561 fundații

LOCUL II – CLUJ, cu 6.177 asociații și 1.521 fundații

LOCUL III – TIMIȘ, cu 4.567 asociații și 337 fundații.

Coincidență sau nu, Municipiul București și județele Timiș și Cluj sunt singurele trei din România care au luat notă de trecere din punct de vedere al îndeplinirii Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD – eradicarea sărăciei extreme, combaterea inegalităților și a injustiției și protejarea mediului) pentru 2030, potrivit unui studiu intitulat „Evaluare pe bază de indicatori a progresului local și regional spre Obiectivele de Dezvoltare Durabilă: O abordare integrată din România”, publicat în martie 2021 și realizat de  József Benedek, Kinga Ivan, Ibolya Török, Arnold Temerdek, Iulian-Horia Holobâc.

Totodată,  TOP 3 al județelor cu cele mai puține asociații și fundații este format din LOCUL I – MEHEDINȚI cu 826 asociații și 46 fundații, LOCUL II – CĂLĂRAȘI cu 700 asociații și 77 fundații, LOCUL III – IALOMIȚA cu 571 asociații și 63 fundații.

Cifrele ne arată că anumiți români își doresc să acționeze, să se implice din ce în ce mai mult și din ce în ce mai organizat acolo unde simt că pot avea un impact benefic, că au ceva de zis și de făcut, acolo unde există o lipsă sau neputință a statului, sau cum ar spune Petre Ispirescu: “Unde punea el mâna punea și Dumnezeu mila. Ieșea lucrul gârlă din mânile lui și curat ca mărgăritarul.”

Un alt studiu, realizat de Centrul de Sociologie Urbana și Regională – CURS în ianuarie 2023, confirmă rolul ONG-urilor de punte de legătură între societatea civilă și statul român: 67% dintre români au încredere în Armată, 63% dintre români au încredere în Pompieri, 63% dintre români au încredere în Biserică,  primăriile se bucură de încrederea a 33% dintre români, MassMedia cu 42% încredere, ONG-urile se bucură de încrederea a 19% din populație, BNR și Preşedinţie (16%), Guvern (15%), Parlament (9%) şi Partide (9%).

În ce domenii își lasă organizațiile neguvernamentale amprenta? Iată o parte dintre ele: promovarea și apărarea drepturilor omului, sănătate, educație, mediu, incluziune socială, luptă anticorupție, eradicarea sărăciei, promovarea culturii, apărarea și îngrijirea persoanelor vulnerabile, promovarea și apărarea valorilor democratice.

Mai vorbim de watchdog și advocay – adică sunt cu ochii pe activitatea instituțiilor statului și pe legi, iar în caz de derapaj reacționează imediat. În aceste situații, ONG-urile își arată adevărata putere bazată pe expertiza specialiștilor proprii și pe puterea de a se coaliza și de a reacționa împreună pentru a da cât mai multă greutate acțiunilor lor.

Totodată, pentru că sunt entitățile cele mai prezente pe teren și cunosc realitatea la firul ierbii, organizațiile neguvernamentale se implică în dezvoltarea de politici publice, participă la decizii extrem de importante ce țin de strategii guvernamentale.

Își dovedesc eficiența în cazul implementării unor proiecte cu impact social național, alături de instituțiile statului, fără a aduce atingere esenței lor de organizații apolitice și nonprofit, dar care ating fenomene grave care ne macină: sărăcia, traficul de persoane, consumul de droguri, violența în școli și în familie.

Practic, sunt un fel de fata moșului cea hranică, cuminte și isteață, care găsește întotdeauna soluții indiferent de câte vicisitudini și rea-voință întâmpină.

Dar nu vă lăsați înșelați de aparența pașnică și blândă pentru că în orice clipă se poate transforma într-o forță uriașă, de nestavilit.

DE CE… ONG? Pentru că fiecare persoană care alege să se implice într-o organizație guvernamentală, voluntar, membru sau fondator, o face în cunoștință de cauză, o face din maturitate, responsabilitate și profesionalism, cu multă seriozitate și respect, o face din propria voință de a oferi din timpul său, din resursele sale unor alte persoane aflate în dificultate, societății întregi, își investește credința și o bucată de viață pentru un bine comun pe termen lung.

„Omul care nu mai are nimic de pierdut este cel mai greu de învins”, spunea Goethe. Un ONG-ist este persoana care nu se implică pentru câștiguri materiale, pentru a-și satisface orgoliul, pentru că e în căutare de validare sau pentru putere. El doar își urmează misiunea, deci nu are nimic de pierdut, doar de câștigat.

Această poveste se apropie de final, dar de unul parțial, căci vor urma alte și alte povești despre nesfârșita împărăție a ONG-urilor, despre câte în lună și în stele, povestite de mine sau de alți povestitori.

Până data viitoare, te invit, dragă cititorule, să îți alegi o cauză în care să crezi și în care să te implici: dacă ai găsit-o, povestește-mi despre ea sau dacă nu știi de unde să începi, dă-mi de veste la office@amprentadebine.ro.

Între timp, pot să îți fac următoarea recomandare: susține SunMedia la https://www.sunmedia.ro/sustine-sunmedia-ro/ și AMPRENTA DE BINE la https://amprentadebine.ro/doneaza-2/