Propunerea BOR și a celorlalte culte religioase din România ca elevii să poată alege ca materie de examen la Bacalaureat inclusiv Religia este mai veche, este logică și întemeiată pe realitate.
Religia este o materie care poate deschide o fereastră spre un orizont cultural mai vast și pentru care elevii/părinții lor optează în cunoștință de cauză. Doar în acest sens ea este opțională.
Citește și: Puristul pravoslavnic și ura „creștină”
Făcând parte din trunchiul comun de materii, ea devine, după momentul opțiunii, materie obligatorie, ceea ce justifică posibila ei includere printre materiile de Bacalaureat. Așa cum a și fost în România pre-comunistă, așa cum și este în unele dintre țările UE.
Este evident că materia Religie destinată examenului pentru Bacalaureat ar trebui să includă preponderent acele conținuturi care ilustrează dimensiunea culturală profundă a creștinismului, istoria acestuia și a artei creștine, rolul său în istoria culturii și civilizației românești și europene.
Religia, așa cum recunoaște spontan orice om cultivat, este inevitabil o parte esențială a codului moral, social și cultural al lumii în care trăim, lume ale cărei capodopere literare, muzicale și artistice, în general, nu pot fi înțelese în absența cunoașterii alfabetului religios iudeo-creștin.
Prezența Religiei în programa de învățământ responsabilizează enorm cultele religioase, în școlile vocaționale ale cărora se formează viitorii profesori. Aceștia au datoria să-și însușească nu doar cultura religioasă eminamente confesională, ci și pe cea a creștinismului cu vocație universală și, pe cât posibil, bogata cultură generală rodită de literatură, artă, istorie și filosofie.
Ideal este ca orice om să poată gusta din bucuria cunoașterii și înțelegerii celor mai frumoase și importante lucruri create de cei ce l-au precedat.
Un ideal autentic e de neatins, dar străduința în sine îmbogățește.
Vasile Bănescu este consilier patriarhal și purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.
