Europa se confruntă cu o inflație fără precedent din anii ’70, iar economia României este printre cele mai afectate. Inflația galopantă sărăcește populația, iar autoritățile nu par să fi găsit soluții să o oprească.
Consultat de SunMedia, economistul Christian Năsulea crede că măsurile actuale pot duce la recesiune, ceea ce ar frâna inflația, dar ar lovi puternic populația.
În timp ce premierul Nicolae Ciucă dă asigurări că economia duduie, iar cifrele oficiale arată, într-adevăr, o creștere economică de 4,9% pentru 2022, dublată de un un plus de 49 de miliarde de euro la PIB, populația se confruntă cu o adevărată criză a costului vieții.
Inflația îi sărăcește pe români, iar oamenii nu simt în buzunar această creștere economică, în schimb sunt nevoiți să bage mâna din ce în ce mai adânc în buzunare. Nici companiile private mici și mijlocii nu o duc mai bine. În primele 10 luni din 2022, numărul IMM-urilor care au pus lacătul pe ușă a crescut cu circa 10% față de aceeași perioadă a lui 2021, relevă datele oficiale.
Iar situația nu este singulară. La nivel mondial, dar mai ales la nivel european, se constată o încetinire a creșterii economice, iar țări precum Marea Britanie au intrat deja în recesiune. Nu întâmplător, încetinirea economică globală a fost una dintre temele principale dezbătute la Forumul Economic Mondial de la Davos, luna trecută, însă soluțiile par să întârzie.
Christian Năsulea, profesor de economie la Universitatea București, a realizat, alături de alţi profesori de la ASE Bucureşti şi UBB Cluj, un studiu privind creşterea preţurilor şi erorile care au dus la acest lucru.
Studiul face parte dintr-o cercetare care a fost coordonată de Epic Center Network, o reţea de institute cu sediul la Londra şi care are diverse colaborări şi oferă consiliere Parlamentului European, Comisiei Europene şi Marii Britanii.
Ținte ratate
Într-un interviu pentru SunMedia, profesorul Năsulea atrage atenția că România se află între două scenarii la fel de neliniștitoare.
Unul ar fi ca inflația să continue să ne dea bătăi de cap și să epuizeze și mai mult puterea de cumpărare.
Al doilea, care surprinzător ar putea fi mai bun, ar consta într-o recesiune ușoară, care ar tăia implicit din inflație. Problema e, spune Năsulea, că și în acest caz o parte a populației ar putea afectată de concedieri, iar șomajul ar putea crește.
„Avem o problema majoră, pentru că ținta de inflație pe care o dădea BNR la începutul anului trecut era de 2,5%, dar noi am ajuns și la 16%. E evident că am ratat ținta și că suntem departe, iar acest eșec nu rămâne fără urmări. De fapt, deja ele se văd.
Totul este mai scump, populația suferă, firmele suferă, toată economia suferă în pofida creșterii pe care o vedem an de an, dar care nu se vede deloc în buzunarele oamenilor”, spune profesorul.
În opinia sa, inflația are mai multe cauze. Măsurile adoptate în timpul pandemiei, când au fost aruncate sume uriașe pe piață, în timp ce economiile au fost închise sau încetinite. Nici ulterior, după revenirea la normalitate, situația nu a fost gestionată strălucit, iar instiuții precum Banca Centrală Europeană, dar și Băncile Naționale au subestimat riscurile inflației, iar ceea ce a urmat a fost un adevărat tsunami.
Pe lângă toate acestea, a apărut coșmarul invadării Ucrainei de către Rusia, care a făcut ca prețurile energiei, care deja se aflau la cele mai înalte cote, să explodeze. Toate aceste „ingrediente” toxice au condus la un coktail care a generat o inflație galopantă.
Între extreme
În celălalt scenariu, dacă măsurile adoptate în România de Banca Națională a României vor da roade, putem spera că inflația va începe să scadă treptat, chiar dacă e puțin probabil să fie atinsă ținta anunțată, anume o inflație cu o singură cifră. Apare în schimb un alt risc: recesiunea.
Pe de o parte, paradoxal, recesiunea ar putea să apară ca o binecuvântare, pentru că ar pune frână inflația și ar readuce-o la cote minime. Însă aceeași recesiune, în funcție de dimensiunile sale, ar putea provoca alte probleme sociale, iar creșterea șomajului ar fi principala.
„Recesiunea despre care se vorbește, pe toate calculele făcute de experții care lucrează pe domeniul acesta, este greu de evitat. În foarte multe prognoze se vorbește oricum de o recesiune, recesiunea de baza, cea de două trimestre. Și argumentele colegilor cu care am discutat sunt greu de refuzat. S-ar putea ca dușul rece al recesiunii să fie necesar tocmai ca să putem opri inflația.
E posibil ca oamenii, consumatorii, în lipsa acestui duș rece, să nu se responsabilizeze. Și atunci, în lipsa responsabilizării, este posibil să vedem inflație cu două cifre chiar și anul viitor, ceea ce ar fi foarte rău”, explică profesorul.
Astfel, numărul românilor expuși riscului de sărăcie ar putea crește exponențial în 2023, este concluzia studiului la care a luat parte profesorul Christian Năsulea.
Pe de altă parte, recesiunea ar putea avea un efect benefic. „Paradoxal, recesiunea ne-ar putea salva de inflație, dar ar cauza alte probleme. Recesiunea practic ar însemna temperarea consumului și reechilibrarea cumva a balanței dintre produsele disponibile și banii pompați în piață.
Asta ar fi, dacă vreți, ar fi partea bună pe care aș putea să o spun referitor de recesiune. Există multe voci, mulți colegi economiști care spun că acum recesiunea ar fi benefică, dar nu pot să fiu 100% de acord cu ei. Ca aspecte negative, cred că sunt binecunoscute. O recesiune înseamnă locuri de muncă pierdute, firme închise și multe, multe probleme pentru economie”, adaugă profesorul.
Măsurile care pot salva economia
În acest context, factorii de decizie, Guvernul României și Banca Națională a României, trebuie să intervină rapid. Chiar dacă situația este delicată, există încă posiblitatea ca inflația să fie combătută fără a trece în cealaltă extremă, recesiunea.
„Tot ce pot să spun în acest moment este că există scenarii în care recesiunea poate să fie evitată. Adică nu suntem dincolo de punctul fără de întoarcere, care să ne spună că este 100% vom avea această recesiune. Încă mai există o umbră de dubiu. E puțin probabil, însă există o umbră de dubiu care să ne spună că am putea să ne desfășurăm activitatea și în 2023, fără să fim în această recesiune”, mai spune Năsulea.
Banca Națională a României a intervenit deja și a luat mai mult măsuri, adoptând o politică monetară mult mai prudentă. Cel mai important, a fost majorată succesiv rata dobânzii de politică monetară. Însă măsura poate avea dublu efect, îngreunând accesul la finanțare și pentru companii, ceea ce se vede încă. Totodată, creșterea economică a României, bazată în fiecare an pe consum, ar putea fi de domeniul trecutului.
Alături de Banca Națională a României, în scenă ar trebui să intre și Guvernul României. Până acum, însă, măsurile adoptate de guvernanți nu au fost cele mai potrivite. Cea mai proastă inițiativă, majorarea taxelor, a provocat deja proteste și i-a determinat pe economiști și pe reprezentanții clasei de afaceri să reacționeze.
Acum, măsurile care mai pot fi luate de autorități sunt trecerea la exploatarea unor noi zăcăminte de gaze, ceea ce ar duce la ieftinirea energiei și implicit la scăderea prețurilor.
„Având în vedere că statul este un jucător atât de mare pe piața energiei, ar trebui să facă mai multe pentru a crește oferta de produse energetice.
Pentru că statul e deținător de pachete de acțiuni atât de mari în majoritatea marilor companii din domeniul energetic încât este unul dintre principalii actori care pot să influențeze foarte, foarte direct situația de pe piața energiei de la noi din țară.
Dacă statul român reușește să facă ceea ce trebuie cu Hidroelectrica, acolo unde are pachete mari, cu Romgaz, cu exploatările din Marea Neagră, exploatări prezente sau exploatări dorite in viitor, toate aceste măsuri ar avea potențialul de a duce la o scădere a prețurilor din domeniul energiei. Iar odată cu scăderea prețurilor energiei am putea vorbi și despre scăderea inflației”, punctează Năsulea.
Intervenția directă a statului pentru temperarea prețurilor energiei ar fi poate cea mai importantă măsură, dar nu suficientă în lipsa altora. Creșterea investițiilor, promisă de toate guvernele care s-au succedat după 1989, dar foarte rar respectată ar fi o altă măsură cu greutate și care conta mult. La aceasta s-ar adăuga reducerea cheltuielilor bugetare, și, desigur, o continuare a politicii monetare ferme a BNR.
Citește și: Guvernarea din umbră. Cum ar trebui gândită ca să aibă putere?
