Analistul economic Adrian Negrescu vorbește, într-un interviu pentru SunMedia, despre situația economică internațională și riscurile la adresa economiei cauzate de recentele falimente bancare din SUA.
În opinia sa, deocamdată, recesiunea nu ajunge în România, cel puțin tehnic, atâta timp cât va putea fi mascată de inflație. Nici băncile românești nu sunt expuse, ceea ce nu înseamnă că situația macroeconmică a țării este una bună.
Criza falimentelor bancare din Statele Unite ale Americii a ajuns și în Europa, iar una dintre marile bănci elvețiene, Credit Suisse, a intrat în picaj. Doar intervenția guvernului elvețian și faptul că o altă bancă uriașă, UBS, a decis să preia Credit Suisse a mai calmat apele, însă bursele continuă să fie „nervoase”, din SUA și până în Japonia, din Canada și până în Europa.
Pentru analistul economic Adrian Negrescu, problemele cu care se confruntă băncile americane nu reprezintă neapărat o surpriză. În opinia sa, factorul declanșator al crizei îl reprezintă politica monetară adoptată în timpul pandemiei, când băncile naționale s-au grăbit să tipărească bani, pe care i-au aruncat pe piață.
Acest lucru a dus la inflație, iar inflația înseamnă prețuri mult mai mari. Și nu numai atât. Inflația a dereglat anumite mecansime economice și a lovit în special băncile și companiile care manifestau oricum o anumită vulnerabilitate.
O piață umflată cu pompa
„Era necesar să vedem o restructurare și a sistemului bancar internațional, o piață financiară globală umflată de tipărirea de bani din pandemie.
Gândiți-va că în pandemie s-au tipărit vreo 8 trilioane de dolari și vreo 6 trilioane de euro.
Este vorba de bani care s-au dus în piețele financiare și s-au umflat piețele în asemenea măsură încât am ajuns să vedem bitcoinul la 40.000, să vedem acțiunile unor companii crescând de 7, 8, 10 ori față de cotațiile anterioare. Ori, toate acestea nu aveau un suport din punct de vedere economic”, spune analistul.
În opinia sa, problemele actuale reprezintă decontul după inflație. O inflație pe care, spune el, tot populația o va suporta și care nu va face în continuare decât să ducă la o nouă creștere a costului vieții pretutindeni.
Exemplul Credit Suisse este cel mai bun în acest caz. Cunoscuta bancă elvețiană, una dintre cele mai mari și mai bine cotate în Europa, a fost salvată cu greu și doar după ce Guvernul Elveției a intervenit și a pompat zeci de miliarde de euro, iar apoi a fost achiziționată tocmai de rivala UBS.
Complicații peste complicații
În opinia lui Adrian Negrescu, falimentele bancare și nu numai vor continua în următoarele săptămâni.
„Acum este decontul de după inflație pe care am plătit-o cu toții, un decont pe care l-am simțit cu toții prin prețurile de consum pe care le plătim. Iată că vine și un necesar decont din zona financiară acolo unde probabil vor mai fi în continuare destul de multe falimente, mai ales în zona băncilor de investiții care făceau astfel de tranzacții riscante cum au fost Signature Bank sau Silicon Vally Bank.
Silicon Valey era specializată în finanțarea start-upurilor. Se știe foarte clar că din 10 startupuri cel mult două reușesc să facă profit, restul se închid după un an de zile maxim. Așa că zona asta de bănci specializate pe investiții riscante cu siguranță va mai raporta falimente și închideri de activitate în perioada următoare”, crede Negrescu.
Băncile românești, caz aparte
În România, lucrurile stau un pic altfel, dar nu pentru că am avea o economie solidă. În schimb, băncile din România au raportat în ultimii ani credite record, fiind mai profitabile decât băncile din țări ca Germania, Franța sau Marea Britanie. În plus, în România băncile au instituit condiții draconice, astfel că nu au expunere, așa cum se întâmplă în Statele Unite sau Europa.
„Cred că va ajunge criza și la noi, dar nu în sistemul bancar. Pentru că băncile de la noi sunt preocupate să împrumute statul, ăsta este principalul lor obiect de activitate. Au o situație financiară foarte bună, gândiți-va că sunt cele mai profitabile bănci din Uniunea Europeană la noi în țară, iar investițiile riscante lipsesc din piață financiară românească”, adaugă analistul.
În ceea ce-i privește pe romînii care au depozite bancare, Adrian Negrescu spune că nu este cazul să își facă griji. În opinia sa, chiar dacă băncile-mamă din Occident ar putea să aibă unele probleme, în România ele sunt asigurate.
„Cei mai mulți dintre românii care au depozite bancare au sume de până în 100.000 de euro, astfel încât acestea sunt garantate și nu există niciun fel de emoții pentru cei care au banii la bancă.
Că vor fi probleme pe relația cu băncile mama, că băncile- mamă ar putea să aibă probleme în cazul în care o serie de bănci europene ar avea dificultăți financiare, se poate întâmplă acest lucru, dar nu mă aștept la o criză financiară cum a fost cea de acum 10-15 ani. Deci nu cred că va fi ca în 2008”, anticipează Adrian Negrescu.
În schimb, inflația va continua să pună probleme în România, ceea ce înseamnă noi creșteri de prețuri pentru populație. În acest context, țintele anunțate de Banca Națională a României, care anticipează o inflație cu o singură cifră, la finalul anului, se află sub semnul întrebării.
