Ucrainenii s-au remarcat prin vitejia lor în confruntarea cu invadatorii ruși, însă fără sprijin american ar fi fost copleșiți de Armata Roșie.
În continuare, Ucraina depinde de sprijinul SUA, însă ajutorul care va fi acordat, de aici înainte, Kievului va depinde, începând din 2024, de rezultatul alegerilor pentru Casa Albă.
Politologul Marius Ghincea explică, într-un interviu pentru SunMedia, adevărata miză a alegerilor.
Rezistența ucrainenilor în fața invadatorilor ruși este admirată de o lume întregă, însă analiștii militari s-au pus de acord că, fără sprijinul masiv primit din partea SUA, Ucraina ar fi fost de mult timp învinsă, iar Kremlinul ar fi instalat la Kiev un guvern marionetă.
Citește și: Efectele pe care le poate avea procesul lui Donald Trump asupra alegerilor din SUA
Administrația Biden a calculat perfect și nu ezitat să le trimită ucrainenilor armament în valoare de zeci de miliarde de dolari. Mai departe, însă, Ucraina va fi în continuare dependentă de sprijinul american și de cel al europenilor. Există însă o singură problemă: în 2024, în SUA vor avea loc alegeri prezidențiale, iar mesajele venite din tabăra republicanilor nu sunt deloc încurajatoare.
Profesor la Syracuse University şi cercetător la Institutul Universitar European din Florenţa, Marius Ghincea (foto) este expert în securitate și politici publice. Bine conectat la realitățile americane, românul este convins că, în cazul în care Donald Trump ar fi desemat candidat din partea republicanilor și dacă acesta va câștiga alegerile, Statele Unite ale Amercii și-ar reconsidera într-o mare măsură întreaga politică externă.
Astfel, chiar dacă SUA ar continua politica intransigentă față de China, începută de altfel chiar în primul mandat al lui Trump, față de Rusia ar interveni o schimbare profundă.
Ce ar însemna realegerea lui Trump
Și chiar dacă nu și-ar da mâna cu Putin, Trump ar renunța să mai sprijine Kievul, iar în lipsa armelor și a banilor americani Ucraina ar fi copleșită în scurt timp de mașinăria de război a lui Putin, în pofida unor slăbiciuni evidente ale rușilor.
„Dacă ar câștiga Trump, mi-e teamă că s-ar termina, practic, cu NATO. Din punctul meu de vedere, dacă câștigă Trump un al doilea mandat, NATO se termină într-un an de zile”, este de părere profesorul român.
Așadar, o eventuală victorie a lui Trump nu ar avea repercusiuni doar asupra Ucrainei. Țările membre NATO din Europa ar trebui, din acel moment, să fie capabile să-și asigure singure propria securitate, fără să mai conteze pe sprijinul americanilor.
„În cazul în care câștigă Trump, rezultatul va fi că europenii vor fi nevoiți, de voie de nevoie, să construiască un cadru de apărare și securitate europeană sub o politică comună de apărare și securitate care să fie mult mai solid. Și care, practic, să complementeze sau dacă nu chiar să înlocuiască NATO.
E suficient să dăm timpul înapoi și să vedem ce s-a întâmplat în timpul primului mandat al lui Trump, când relațiile dintre SUA și Uniunea Europeană au ajuns la un minim istoric, ca să putem înțelege ce s-ar întâmpla. Istoria s-ar repeta, doar că de data asta lucrurile ar putea degenera și mai mult”, crede Ghincea.
DeSantis și declarația care a scandalizat Kievul
Dacă în privința lui Donald Trump nu exista niciun dubiu cum ar privi problema Ucrainei, rivalul său din partidul republican, Ron DeSantis, pare un caz special. DeSantis, care e guvernatorul statului Florida, a surprins pe toată lumea cu o declarație greu de digerat la Kiev.
„În vreme ce SUA au multe interese naționale vitale – securizarea granițelor noastre, adresarea crizei de pregătire din cadrul armatei noastre, îndeplinirea independenței și securității energetice și controlarea puterii economice, culturale și militare a Partidului Comunist Chinez – implicarea în continuare într-o dispută teritorială dintre Ucraina și Rusia nu este una din ele”, a spus DeSantis, potrivit Fox News.
Totuși, Marius Ghincea nu crede că această declarație aparent tranșantă trebuie luată ad litteram. În opinia sa, DeSantis s-a adresat electoratului republican, însă nu ar fi exclus ca în cazul în care ar ajunge să ocupe fotoliul de la Casa Albă să-și schimbe opinia.
„Nu știu în ce măsură DeSantis crede în ceea ce spune. Pentru că, dacă ne uităm la profilul lui, DeSantis a lucrat și la Washington, și în multe alte locuri și face parte, mai degrabă, din ceea ce noi numim mainstream.
Așa că discursul lui izolaționist s-ar putea să fie doar performativ, să fie retorică electorală pentru a atrage voturi, dar atunci când ar ajunge în funcție de fapt să nu acționeze așa cum zice. În domeniul politicii externe, electoratul american e mai puțin interesat activ”, comentează profesorul român.
Joe Biden, cea mai bună variantă pentru Ucraina
Evident, pentru Ucraina cel mai bine ar fi ca Joe Biden să candideze și să obțină un nou mandat. Susținător al Ucrainei, actualul lider de la Casa Albă are 80 de ani, dar a anunțat deja că este decis să candideze și în 2024. Dacă o va face, nu există niciun dubiu: americanii vor continua să ajute Ucraina din toate punctele de vedere, cel puțin până când ucraienii vor recupera teritoriile din Sudul și Estul țării.
Însă chiar dacă, dintr-un motiv sau altul, Joe Biden s-ar răzgândi, oricine va candida din partea democraților îi va continua politica. Asta înseamnă că în cazul unei victorii a reprezentantului democraților, oricare ar fi acesta, Ucraina poate conta pe sprijinul Statelor Unite ale Americii.
Totuși, Marius Ghincea atrage atenția că în Statele Unite ale Americii, spre deosebire de dictaturi, șeful statului nu ia singur deciziile. Iar acest lucru se aplică inclusiv în cazul politicii externe.
„Ar fi o greșeală să credem că președinții americani controlează în totalitate politica externă a Statelor Unite. Este cât se poate de adevărat, președinții americani au o politică de veto și o politică semnificativă de a influența întreaga politică externă americană, dar aceștia lucrează într-un eșafodaj întreg, într-o întreagă rețea de experți, partide, organizații, grupuri, care sunt, de fapt, cei care definesc agenda și care definesc instrumentarul, a playbook în ceea ce privește politică externă. Deseori președinții americani se găsesc constrânși de acest playbook”, a conchis Marius Ghincea.
